Din vizitele la fabricele de electricitate AEG., la o fabrică de automobile, unade optică, la alta de produse chimice, din datele culese la diverşi ataşaţi comerciali străini pe cari îi cunoşteam, din statistici interne, am putut constata că dezvoltarea, sau mai bine zis reînvierea comerţului şi industriei germane, dela punctul cel mai scăzut din 1931, a mers într'un progres şi un ritm crescând până la starea de astăzi când în majoritate ele lucrează cu 80—85 la sută din capacitatea lor totală.
Aşa de pildă, luând indexul 100 vedem că la producţia brută de oţel: Franţa în 1929 avea 100/100, în 1930, 80/100, în 1931, 60/100, în 1932 75/100, idem în 1933 iar în 1934 numai 60. Germania a început în anul 1929 cu 60/100, a scăzut în 1930—31—32 la 35/100 iar astăzi a atins 65/100. La producţia de maşini agricole, cu aburi, electrice etc. scăzuse treptat an de an la 20/100 s'au ridicat la 75/100.
În producţia de automobile din ziua când în 1932 s'a suprimat impozitul, producţia a reînceput, şi azi lucrează zi şi noaptea cu 3 echipe, neputând răsbate şi acoperi cererile.
Prin metodică şi bine conceputa raţionalizare şi în parte dezstandardizarea întreprinderilor mari s'a putut în aceeaşi proporţii micşora numărul șomerilor, cari astăzi lucrând în fabrici şi în industrii, nu numai că nu mai sunt în sarcina Statului, dar prin faptul că plătesc impozite, au degrevat bugetul. Producţia fiind mărită, preţul unitar a scăzut, consumaţia a crescut, transacţiile s'au mărit şi statul german, deşi renunţând la, s'au micșorând o serie de impozite, a avut 1 miliard de mărci aur mai mult la venit în anul 1934 ca în 1933 — iar cheltuelile ei au scăzut aproape în aceiaşi proporţie.
Acest surplus s'a pus imediat în circulaţie pentru investițiuni de stat, unde s'au luat în primul rând lucrători dintre şomerii rămaşi, dând astfel o soluție atât şomajului cât şi putinţei de câştig suplimentar tututor fabricanţlor sau comercianţior. Indexul ne arată că micii comercianți au astăzi un dever care atinge pe alocuri 93% din anul 1928 (cel mai prosper), la articole menajere 81%, la alimente 73%, la îmbrăcăminte 77% astfel că media e de 80% din timpul cel mai înfloritor.
În ceeace priveşte mijlocul de a-şi procura materiile prime de care au nevoe, în afară de protecţia şi finanţarea celor din interior,ei le capătă constant şi fără nicio interzicere din toate ţările mari din lume pe baze de compensații şi clearing.
Ar fi zadarnic şi obositor să cercetăm aci toate ramurile de activitate, dar trebue să constatăm că acest progres este uniform în toate laturile de producţie şi că în agricultură au ajuns în parte, pentru unele cereale, la acoperirea nevoilor lor interne.
Dacă ele îi costă mai mult decât dacă le-ar importa, au avantajul că banul nu iese din ţară.
lar noi să deschidem ochii,să nu ne trezim prea târziu, cu mărfuri pe braţe, pe cari astăzi poate că le-ar mai prelua, dar de cari în curând nu vor mai avea nevoe să ni le ceară.
Deşi comisii se străduesc să ajungă la acorduri, deşi poate chiar se doreşte cu adevărat o înţelegere serioasă, ele nu vor putea fi posibile atâta vreme cât anumite prese tendenţioase gi obraznice, mint şi caută să inducă în eroare pe cititori despre ce se petrece în Germania. In solda cui sunt, este uşor de înţeles când chiar Franţa astăzi are un ton împăciuitor şi dorește sincer o destindere şi o normalizare a relaţiilor.
Dacă într'adevăr se crede că nu se poate renunţa la cenzură, ea ar trebui cel puţin să-şi dea seama, ce şi pe cine să cenzureze în interesul real al statului, al adevărului şi al bunei cuviinţe.
Constantin CARAGEA
Cruciada Românismului - Anul I, nr 11 de joi, 14 februarie 1935
Dacă doriți să distribuiți:
Înapoi la index