Mic îndreptar pentru cei ce vor să adere la Cruciada
1) Cruciada românimului este o mişcare de revendicări sociale şi spirituale pentu ridicarea românismului la gradul de factor universal în orientarea spirituală şi socială a omenirii.
2) Cruciada nu este nici de dreapta, nici de stânga, deoarece nu admite abuzurile, demagogia, necinstea, crima, tirania, lipsa de libertate şi defectele uneia cât și celeilalte. Cruciada găseşte cuvintele „dreapta" și „stânga“ lipsite de sens. O mișcare de realizări sociale perfectă trebuie să înglobeze în programul ei soluţiile cele mai bune şi posibile de aplicat la mediul în care se desvoltă.
Cruciada Românismului este o sinteză a necesităţilor reale și prezente ale sociețăţii moderne. E contra democraţiei definitiv șubrezită şi contra burgheziei liberale, irefutabil compromisă.
3) Cruciada Rumânismului nu e fascistă, nici hitleristă. Ea nu e o imitație, ci o necesitate a timpului si a locului,
4) Cruciada Românismului e anti-comunistă, socotind comumismul ca o nouă plagă de foamete şi debandadă svârlită asupra omenirei. Cruciada socotește că principiile şi punctele de program bune în soluţionarea problemelor muncitoreşti se pot
aplica fără tirania sângeroasă şi bestială a G.P.U-ului, fără dărâmarea credinței din om şi fără înfometarea şi animalizarea mulţimilor.
5) Cruciada Românismului e în contra aristocrației banului și pentru crearea unei nobilimi a spiritului, a geniului, a creatorilor.
6) Cruciada Românismului e în contra partidelor care împart țara în grupe ce se sfâşie între ele. Ea vrea să realizeze un tot omogen şi animat de acelaș avânt: binele neamului.
7) Cruciada Românismului socotește credința creștină ca una din pârghiile de bază ale societății şi sufletului omenesc. Ea invederează însă o biserică vie şi misionară în locul celei de azi, statică şi parazitară.
8) Cruciada Românismului vede, ca o primă condiţie a ridicării acestui neam, cultivarea lui, de aceia va căuta să creeze învățători și profesori de elită, Asigurându-li-se viaţa, să se dedice cu toată râvna ridicării intelectuale a poporului.
9) Cruciada Românismului va înlătura pe intermediarul dintre agricultor şi negustor. Va creia cooperaţii de muncă şi de desfacere a muncii, Cruciada vede ridicarea agriculturei numai prin înzestrarea muncitorilor agricoli cu unelte şi cu posibilităţi de desfacere a muncii lor.
10) Cruciada Românismului îşi dă seama deasemenea că o ţară pur agricolă nu poate progresa, deaceia întrevede posibilitatea creării în primul rând a unor industrii casnice. Astfel, ţăranul care jumătate de an stă, îşi va putea găsi o nouă sursă de venit care să-l scutească de a mai mânca ca şi ursul iarna, tot ce-a muncit vara. În al doilea rând, Cruciada întrevede posibilitatea creerei unei industrii serioase care să ne valorifice mai mult produsele noastre brute prin transformarea lor în materii prime la noi în ţară. Astfel vom căpăta preţuri mai bune pe bogățiile ţării noastre.
11) Cruciada Românismului nu admite un parlament parazitar şi politic. Ea întrevede un organismde conducere mai simplu, mai redus, nebazat pe politic, ci pe pprofesiune şi specialitate.
12) Cruciada Românismului va lupta să aibă o armată de elită din punct de vedere uman şi perfectă din punct de vedere material. Cruciada Românismului va da mai multă atenţie utilului decât paradei inutile. Armata trebuie să fie compusă din oameni de caracter, capabili, eroi și sobri, nu păpuşi de carnaval.
13) Cruciada Românismului nu vede ridicarea morală a unui popor decât prin desfiinţarea tuturor tripourilor şi interzicerea oricărui joc de bani, cât şi desființarea prostituţiei (prin muncă și educaţie).
14) Cruciada Românismului vede redresarea finanţelor ţării printr'o reducere a inutilului şi risipei din toate instituţiile de stat.
Și baza ridicării finanțelor statului trebuie să fie cinstea. Acela care va fura o dată, în afară de pedeapsa aspră care i se va da, interzicând oricui să-l ajute va fi silit să moară de foame. Hoţii să se suprime singuri. E pedeapsă mai aspră decât moartea şi mai exemplară decât oricare alta. Oprirea jafului e prima lege financiară pe care Cruciada o va promulga.
15) Cruciada Rormânismului înțelege să impună medicilor să fie salvatorii neamului nu asasinii lui, cum sânt azi şi negustorii murdari de vieţi omeneşti. Ei vor trebui să devină pionerii uneii cruciade puternice pentru ridicarea sănătăţii acestui neam.
În locul neglijenţei şi forfăelii de azi, vor trebui să muncească cu atenţie şi cu drag.
Asistenţa copilului, urmărirea paternităţii, bătălii ale sănătăţii, vor reîmprospăta energiile acestei Românii, redându-i astfel şi sănătatea sufletească.
16) Cruciada Românismului, în afară de toate reformele sociale, politice și spirituale pe care le va aplica prin legi şi guvernare, va căuta să fie o înaltă şcoală de caractere, de morală, de civism şi de creaţie. De aceia, conducătorii
Cruciadei care vor predica această eră nouă vor trebui să citească îndrumările lor din cartea exemplului personal.
17) Cruciada nu luptă să învrăjbească ci să înfrățeaccă, dar dacă în calea realizărei năzuințelor românismului se interpune cineva, prin aspiraţiuni străine şi manifestări ostile, ea îl va socoti pe acela un anti-român şi nu-l va cruța, indiferent cine ar fi.
Lozinca Cruciadei este: Muncă, cinste, adevăr!
Cruciada Românismului - Anul I, nr 38 de joi, 29 august 1935
Dacă doriți să distribuiți:
Înapoi la index