N'a trecut nici o lună dela odiosul atentat dela Spitalul Brâncovenesc. Oricare alt fapt divers, spre pildă: vitriolarea amantului cutărei actriţe, profesionistă a artei fără condicuță, ori asasinarea cutărei femeiuşti, — ar fi suscitat desigur comentarii, împărțind opinia publică în diverse tabere.
A fost asasinat, în clip laş, un om. Un om cinstit, cu conştiinţa nepătată, un om cunoscut, apreciat și reprezentant al Națiunii în Parlament.
Peste tot tăcere!... Câteva dări de seamă, răsleţe, au înregistrat banal faptul, aşa ca şi cum ar fi fost vorba de-un accident de bicicletă.
E locul să ne întrebăm: DE CE? E momentul să spunem adevărul pe şleau, deşi din ţara asta, dela un timp încoace, adevărul a fost alungat în cine știe ce insulă pustie, uitată de Dumnezeu.
Cine trebue să fie apărat? Memoria unui om, căruia legile şi judecătorii Ţării nu-i pot imputa NIMIC, sau cei zece „martiri“ ai crimei, concepută şi condusă din umbră de CINEVA, care pe lângă veleităţile de viitor prim-ministru şi „Căpitan“ al Țării, — mai ascunde şi imaginea a trei morminte în fundul conștiinței sale?
În ce ţară din lume se poate glorifica crima şi proaslăvi nişte bestii care nu merită numele de om? In ce ţară din lume se pot vedea avocaţi, purtători ai făcliei Dreptăţii, că apără pe criminali, mândrindu-se cu această atitudine de copărtaş al faptului săvârşit?
Si în ce ţară din lume se pot găsi reprezentanţi ai aceluiaş "strălucit“ Barou, cari SĂ REFUZE asistenţa lor, unei femei nenorocite, tovarăşa victimei?
De ce? Intrebaţi pe „technicienii“ bâtei şi ai revolverului!
Întrebaţi pe d-nii Ilie Rădulescu (fondatorul și directorul cotidianului "Porunca Vremii" din perioada interbelică, cotidian apropiat de Mișcarea Legionară, n.n.), etc. şi Stelian Popescu — „naţionalistul“ (directorul cotidianului "Universul" din perioada interbelică, unul dintre cele mai citite ziare românești, n.n.), directorii generali ai societăţii în comandită simplă „Patriotism şi gologanii“.
De ce, nicăeri în ziarele acestor doi „români“ nu se scrie nimic despre asasinarea laşe a lui Mihail Stelescu? De ce se tinde la banalizarea unui proces, care nu e o chestie personală ci aparţine unei ţări întregi, sătulă de sânge, de teroare, de violenţe, de vorbe goale?
De ce?
Intrebaţi-vă si răspundeţi-vă singuri, voi toţi cei 20 de milioane de Români, a căror piele vă e în joc. Români! înscrieţi-vă ca parte civilă în procesul asasinării laşe a lui Mihail Stelescu, alături de noi toţi, cari suntem convinşi că morala creştină nu e o vorbă goală si că am văzut lumina zilei întâia oară, altundeva, decât într'o cavernă.
Emil G. Caliga
avocat
Cruciada Românismului - Anul II, nr 85 din 16 august 1936
Dacă doriți să distribuiți:
Înapoi la index