Nu cred să existe o altă țară pe lume în care șarlatanii și pangli­carii să aibă mai multă crezare și să fie adulați și adorați ca la noi de mulțime, imediat ce debitează o formulă îndrăzneață.

Din cauza acestei mentalități se pot perinda la cârma statului toți incapabilii care deși și-au dovedit odată neputința în cârmuire, pot iar culege majorități în alegeri, la adăpostul scuzelor că ei nau fost ei, că an avut bețe'n roate, etc.

Indolența și lipsa de demnitate a alegătorului este o dovadă a unui nivel moral, decăzut și laș.

Nu șarlatanii sunt de vină că pot conduce această țară, ci votanții inconștienți, marea masă indolentă și lașă, lipsită de conștiin­ță și demnitate, care are în mână puterea votului, puterea suverană prin care ar putea face ce vrea.

Și într’adevăr o face, alegându-și stăpânii care și-i merită. Și mă în­treb atunci, dece se mai vaită această turmă de suferința, care singură și-a adjudecat-o?

O libertate inconștientă care, prin destrăbălarea ei, dărâmă un neam și-l face să decadă în fața istoriei, trebuie suprimată. De aceia subscrim și voim un coman­dament unic, moral și ordonat, în locul destrăbălării democratice ac­tuale.

Aceste reflexii mi-au venit sub condeiu cu ocazia svârlirii pe pia­ță, cu notă de actualitate a Nume­rus clausus-ului, cu varianta «vala­hicus».

De ani de zile Prof. A. C. Cuza predică acest deziderat însușit de studențime și de alte fracțiuni na­ționaliste. Cu ani de zile înainte, eminentul profesor dela Iași a prevăzut soarta elementului ro­mânesc de azi. Cine l-a luat în se­rios pe el și pe ceilalți?

Nimeni. Și aceasta din cauză că niciodată n’a fost «excelență».

Nu pot subscrie la anumite prac­tici și atitudini a politicii cuziste, dar iarăși nu pot să nu recunosc d-lui Cuza linia dreaptă politică și de caracter din această țară.

Deaceia nimeni n’a luat în se­rios anumite lozinci drepte, care azi capătă actualitate și cer rezolvare.

Și iată că în urma unei fricțiuni de partid între d-nii Maniu și Vaida, cel din urmă pentru a'l supralicita pe cel dintâi pe tema «practicilor constituționale» svârle formula «numerus valahicus».

Nu mă interesează discutarea formulei în sine, care pentru noi are valoarea unei axiome.

Ceiace interesază este dacă for­mula însușită de d. Vaida este sincer gândită sau este o nouă excrocherie demagogică, friptură asvârlită în gura maselor, pentru recâștigarea voturilor necesare unei eventuale guvernări.

Noi afirmăm că este o excroclierie politică și dovedim:

1) întrucât azi pericolul străi­nismului e mai acut, decât acum câteva luni, când d. Vaida era prim-mlnistru? Dece n’a aplicat «Numerus Valahicus» atunci, cu eficacitate de lege și nu acum cu clamări dema­gogice?

2) întrucât putem avea garan­ția respectării acestei formule de opoziție, când știm că cel ce o proclamă este omul care a purtat șorțurile masoneriei și s’a pretat la murdăriile ei? D-l Vaida pretinde că a plecat din masonerie fiindcă n’a mai plă­tit cotizațiile, ori noi știm că atâta lucru nu contează acolo. Cine ne poate dovedi că nu mai este mason? O simplă afirmație?

3) «Numerus Valahicus»? Dar lumea și tinerii entuziaști care s’au repezit să se ploconească la picioarele noului tribun al națio­nalismului, știu că d-l Vaida și cu familia lui exploatează trei județe în Ardeal în cârdășie cu Discom- Aristide Blank?

4) Știu acești tineri ahtiați după subsecretariate de stat în viitorul guvern Vaida, că eventualul lor prim-ministru este mare omnipotent în consiliul de administrație al fraților Renner (Valahi de reli­gie mozaică) dela Cluj — fabrică de pielărie — și că d-l Vaida este marele lor protector?

5) Știu fracțiunile naționaliste care au trimes circulări de susți­nere a d-lui Vaida la adunări și întruniri publice, că d-sa patro­nează monopolul exportului de lemne prin d-l Tillea, alături de Groedel, Kemeny și alți mozaici unguri?

6) S’a uitat oare că sub guver­nul Vaida s’a început desfășurarea «afacerii Skoda», care atunci sub mâna d-lui Vaida s’a făcut mușa­ma, încât n’o mai poate desface nici dracu de-atunci?

Omul care a cârmuit țara cu umbrele morților dela Lupeni în spate, vine azi să dea formule noi de ocrotire a românismului?

Și masa, gloata alegătorilor, în loc scuipe și să-l huiduie, crede în aceste minciuni?

Numerus clausus? Da d-le Vai­da, dar întâi deacolo de sus de unde te înfrupți d-ta.

Dar eu propun ceva și mai bun, numerus nullus în viața politică pentru cei compromiși. Iți con­vine?

Atunci când se primesc slugi în serviciu li se cer referințe. Să vină și acești domni cu pre­tenții de servitori ai intereselor țării cu aceleași referințe. Ce-au făcut, când au mai servit? Cum au servit?

Cei cinci mii de cititori ai noș­tri sunt puțini, dar dacă înțeleg să adere la o curățenie a vieții politice în acest stat, să fie apos­tolii purtători de cuvânt în rân­durile din jur.

Demascați, prieteni ai Cruciadei, pe lupii în piele de oaie ce vin să compromită lozinci și să-și pre­lungească domnia poftelor pe spi­narea urnei națiuni agitând formu­le în care nu cred și pe care nu le vor aplica niciodată.

Era experimentelor a trecut, țara nu mai are nevoie de soluții de cârpeală.

Dacă poporul pretinde că poate fi suveran să o arate, voi subscriși eu atunci la caracatița democratică cu 18.000.000 de capete, dar cu 36.000.000 de ochi și tot atâtea mâini de apucat.

MIHAIL STELESCU

Cruciada Românismului - Anul I, nr 11 de joi, 14 februarie 1935


Dacă doriți să distribuiți:
Telegram
WhatsApp

Înapoi la index