Un fapt pe care o parte din cei ce-l discută pe Istrati, caută să-l ignoreze, socotindu'l după spusele lui Camil Petrescu avatar, e românismul lui.
Panait Istrati greșit a fost socotit un neromân.
Dacă luăm opera lui dela început și până la sfarșit, dacă începem cu Kira Kiralina si sfârșim cu articolele lui din Cruciada Românismului, le vom găsi cântând pământul țării la început, apoi conturându'se politic si sfârșind într’un imn de iubire pentru patria lui dragă.
Panait Istrati a fost întodeauna român. Oriunde se ducea, oriunde vorbea, nu uita niciodată să se mândrească cu origina lui, cu mama lui, țărancă chipeșă de pe brazda românească depe plaiurile Brăilei.
Desigur că atunci când se spune că Panait Istrati a fost și comunist ar părea că teza românismului cade. Ceace însă nu e real.
Panait Istrati a fost omul care, rupt dintre bulgării unei brazde de pământ, a fost svârlit în apa mizeriei. A colindat porturile și tavernele, a cărat saci si a zugrăvit, a răbdat de foame si a dormit în aziluri, a fost hulit și umilit.
Și atunci când țâșnirea geniului său literar i'a dat posibilitatea unei exprimări cu renume, a luat apărarea suferinzilor si nenorociților din mijlocul cărora se ridicase.
A cugetat și el ca multi alții înspre răsăritul înroșit de sângele a mii de vieți, poate că a înviat o lume nouă, mai bună, așa cum o visa el. Și s’a dus să vadă. A găsit însă că acolo se execută o crimă în massă în contra libertății, a omenirii și că totul ce părea bun era numai suprafață de reclamă. Si a rămas acelaș sincer și revoltat. N’a îndrăznit să mintă muncitorimea, a spus adevărul. Desigur că cei descoperiți l'au împroșcat cu invectivele de trădător, renegat etc. Iată deci că Panait Istrati n’a fost comunist, ci numai un mare iubitor de oameni si doritor al alinărilor lor.
Românul Panait Istrati s’a desvăluit mai mult atunci când a refuzat să devină cetățean al Franței. Și ce splendid spune el în scrisoarea lui către dreapta din nr. 5 din Decembrie 1934 al Cruciadei Românismului: "Ați trâmbițat în toată țara că sunt un calomniator și un vânzător de neam. Or, eu nu eram în vremea asta decât un iubitor de oameni, adică doream binele omenirii întregi, așa cum doresc și azi. Spus-am eu cândva că doresc binele omenirii, cu prețul dispariției neamului meu? Ferit-a sfântul? Dacă s-ar putea dovedi așa ceva, accept să fiu linșat de toți cei care se numesc Istrati în nenumărate sate din județul Brăila și care se trag cu toți din același "mo s Stoica Istrati", tatăl mamei mele, tatăl lui moș Anghel, tatăl lui moș Dumitru, al lui moș Ștefănache, care și-a lăsat oasele la Plevna."
Iată o mărturisire care nu poate avea interpretare, care nu poate fi socotită un avatar.
Panait Istrati a fost Român. S’a resimțit aceasta din toate acțiunile. Dar a fost un român mare, cu vederi largi, deosebit, cu totul deosebit de pigmeii între care trăim azi, mici la suflet și umflați în vorbe. Ce sublim e românismul lui Panait Istrati si ce interesat și meschin este al contemporanilor săi.
În ultimul timp Panait Istrati gândea serios la aplicarea unui românism adevărat.
Mulți nu vor sa-i recunoască lui Istrati faptul că el a fost și un luptător, un agitator de idei. Omul care nu aderă la nimic a aderat la lupta pentru ridicarea patriei lui. Câți din cei ce'i contestau dreptul de a gândi politic cunosc ultimiie lui frământări?
Panait Istrati avea un întreg program de lucru în vederea luptei pentru Românism. Și dacă ne'am putut apropia și identifica în aspirațiuni, e tocmai că noi îi aduceam o credință, iar el ne dădea o experiență.
Pentru „Cruciada Românismului“ rămâne un punct de onoare faptul că ea a putut să-i ofere lui Panait Istrati coloanele pentru a arăta lumii românismul sau. Spun lumii deoarece în toate țările gazetele au vorbit de afirmarea românismului său si de colaborarea lui la o gazetă "fascistă" (?!).
În ultimele numere din Monde si La Defense din Franța, Virgile Barei si J. Max, îl atacă pe Panait Istrati în chip murdar si necavaleresc pentru românismul său afișat.
Așteptăm cu nerăbdare justificată să vedem dacă și după moarte va fi înjurat de cei dela stânga așa cum a fost de unul dela dreapta.
Gândurile politice sau propriu-zis sociale ale lui Panait Istrati ne-au conturat un gând ce abia îl definisem singuri: sinteza mișcărilor sociale existente. De altfel acest principiu l'am mai discutat și-l vom mai relua. Ceeace interesează azi e stabilirea faptului precis că Panait Istrati a fost,a trăit și a murit român.
Românii de orice nuanță ar trebui să se bucure de aspectul românismului lui Istrati. El căuta o frăție, o trecere peste ambiții, o eliminare a interesului si a crimei, o armonizare a sufletului românesc, o îndepătare a imitațiilor și creearea unui țel pur românesc care să poată îmbrăca în viitor haina universală.
Așa a gândit Românul Panait Istrati.
MIHAIL STELESCU
Cruciada Românismului - Anul I, nr 21 de joi, 25 aprilie 1935
Dacă doriți să distribuiți:
Înapoi la index