În cursul acestei luni, la 27 Mai, se împlinese 117 ani de când Tudor Vladimirescu a fost ucis de legionarii eterişti de sub comanda Prințului Alexandru Ipsilante şi a Prințului Gheorghe Cantacuzino.
Familiile Cantacuzino, Ipsilante, Duca, Mavrocordato, Catargi, Moruzzi, etc. veniseră în ţară cu vreo două sute de ani înainte şi în puţini ani, sprijiniţi pe legiuni de oameni înarmaţi, au pus stăpânire pe ogoarele şi pe avutul ţăranilor români.
Impotriva acestor jefuitori şi asupritori, ţăranii s'au răsculat în multe rânduri, luptând să ia înapoi pământul lor strămoşesc confiscat de ciocoi. Cele mai importante răscoale au fost cea dela 1821 şi cea dela 1907.
In anul 1821 ţăranii s'au adunat şi au ales conducător al luptei de eliberare pe Tudor Vladimirescu.
Tudor Vladimirescu a chemat pe toţi locuitorii ţării la luptă împotriva jefuitorilor, spunând:
„Patria se chiamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor“.
Familiile Cantacuzino, Ghika, Manu, etc. au trimis lui Tudor Vladimirescu scrisori de amenințare cu moartea în care îi spuneau:
„Osânda morţii îţi va fi grozavă si cumplită“, la care Tudor Vladimirescu le-a răspuns: „Nici în găurile serpilor nu veţi scăpa“.
Atunci familiile boereşti au alcătuit sub conducerea lui Alexandru Ipsilanti şi a lui Gheorghe Cantacuzino o Legiune Eteristă cu care să sdrobească „Adunarea Poporului“ convocată de Tudor Vladimirescu.
In Legiunea Eteristă s'au înrolat şi mulţi români.
Aceşti români au fost atraşi în această oaste a duşmanilor poporului român de manifestele lui Cantacuzino si Ipsilanti, manifeste în care aceşti nelegiuiţi scriau: „Fraţi creştini, biserica reclamă răsplata sângelui părinţilor voştri“.
De unde să ştie bieţii Români că vorbele „cruce“, „patrie“, „neam“ în gura lui Ipsilanti şi a lui Cantacuzino sunt cuvinte mincinoase?
Cantacuzino şi Ipsilanti au spus oamenilor de sub comanda lor că Tudor Vladimirescu este „vândut străinilor“, „trădător“, „sperjur“.
Legionarii cantacuzinesti au crezut cuvintele conducătorului lor şi l-au prins şi ucis pe Tudor Vladimirescu.
După uciderea lui Tudor Vladimirescu, prinţul Cantacuzino a dat un manifest în care scrie că a vrut "a așeza vremelnică ocârmuire“. Din acest manifest se vede că nu pentru apărarea creştinismului se ridicase, cum pretindea în manifestele dinaintea crimei, ci pentru a conduce țara, împiedecând pe Tudor Vladimirescu să aşeze o cârmuire românească.
Fie ca din uciderea lui Tudor Vladimirescu, astăzi, când urmaşii ucigaşilor acestui mare erou şi martir al Neamului Românesc, folosind aceleaşi metode ca şi înaintaşii lor, ucid şi ameninţă cu moartea, să înțelegem tot ceia ce avem de înţeles.
Cruciada Românismului - Anul III, nr 99 din 2 mai 1937
Dacă doriți să distribuiți: