Căpitane,
Pentru că am fost condus de un ideal atunci când cu cinci ani în urmă, m’am înrolat în Gardă, sunt dator să vă aduc la cunoștință un fapt care a distrus în mine avântul tineresc şi credința.
Cam în ziua de 19 - 20 Decembrie 1933, dimineaţa, eram cu d-l general Cantacuzino, pe aceea vreme şef ad-interim al org. noastre, — în birou, când a sunat telefonul.
D-l general a vorbit la telefon cu d. C. Orghidan, că cei 20.000 lei i se vor trimite. După aceea d. general, într’un delir, mi-a spus să îl chem de sus, din cameră, pe Niki Constantinescu. Niki a venit jos, şi d. general i-a spus: „Niki, s’a făcut! Orghidan trimite banii. Să te duci la Galaţi şi să tragi bine în Auşnit”.
După aceste spuse, Niki a rămas în cameră cu d. general, iar eu am eşit. În sufletul meu s’a produs o dezorientare şi o prăbuşire.
Nu înţelegeam ce este. Mă uimeam cum de vine ordinul şi banii dela un adversar al nostru, dela un liberal? Îmi spuneam: probabil că ştiţi d-voastră Căpitane, dar deasemeni nu puteam crede că ştiţi, că puteaţi şti. Nu mai înţelegeam nimic. Deasemeni căpitane este o chestiune care mă doare, că am primit de la camaradul Voicu Popescu 17 petarde care au servit apoi în atentatul Duca. Le-am ţinut două zile şi două nopţi, apoi le-am predat lui Niky, de faţă fiind şi Caranica, ca apoi să fiu blamat tocmai de V. Popescu, care ştie că mi-am făcut datoria şi am executat însărcinările întocmai.
Socot Căpitane, că datoria împlinită nu trebue răsplătită, dar am dreptul să pretind mulţumirea sufletească pentru primejdiile prin care am trecut. Sunt dator să vă aduc toate acestea la cunoştinţă, acuma când faptele d-lui general, care nu sunt nici pe linia legionară nici pe linia demnităţii omeneşti, au fost puse în discuţie.
Am datoria să pretind o purificare, pentrucă eu mi-am sacrificat tinereţea şi sănătatea în lupte: am luat parte la bătălia din 1932 în Maramureş şi în Vaslui, la bătălia Axa, în 1933 am luat parte la prigoană, am fost închis la Sighet, la Vaslui, la Jilava, şi de grelele suferinţe primite în lupte, am zăcut în Spitalul Militar din Bucureşti.
Trăiască Legiunea!
Să trăeşti Căpitane!
Legionar, ION VLAD
Bucureşti 18 Martie 1936
Ziarul Dimineaţa, 2 aprilie 1936 / nr. 10515
Dacă doriți să distribuiți: