Joi, 23 Iulie a.c, orele 9 seara, s'au adunat în sala de festivități a „Cruciadei Românismului“, cruciații şi simpatizanţii din Bucureşti.
Au venit oameni din toate straturile sociale, cu sufletul înfiorat de grozăvia asasinării lui Mihail Stelescu, gata să adere şi să se dedice crezurilor și luptei cruciate.
Suflete necăjite cu obida vieţii strânsă în nodul lacrămilor din gât şi cu speranţa unei desrobiri sociale în ochi şi
pe buze.
A fost o şedinţă de înfrățire, de ardere spirituală, de purificare şi de legământ pentru viitor.
S'a comemorat amintirea lui Mihail Stelescu.
Au vorbit:
D. P. V. HUICA din partea cruciaților, aducând omagiul luptătorilor şi evocând munca fără preget a conducătorului „Cruciadei“.
D. ing. POPOIU, directorul revistea AVIACHIM, a adus salutul tineretului aviatic.
D. ing. OSCAR STOENESCU, prieten vechi de-al dispăratului, evocă adolescenţa lui Mihail Stelescu, luptele lui revoluţionare dela Galaţi şi povesteşte întemeerea „frăţiilor de cruce“.
D. avocat CALIGA aduce solidarizarea conştiinţei sale judecătoresti întru isbândirea pedepsirii asasinilor. D. av. CALIGA se înscrie pe banca acuzării în procesul ce se va judeca în curând şi jură în fața asistenții că va „trimite la tăiat de sare, atât pe cei zece asasini cât și pe seful lor, d. Corneliu Zelea Codreanu“.
D. GHEORGHE TANASE aduce recunoştinţa proletarilor pe altarul jertfei lui Mihail Stelescu. Şi anunţă că muncitorimea se încolonează, hotărâtă, sub flamurile desrobitoare ale „Cruciadei Românismului”. Cu lacrămile în ochi, fratele GH. TANASE aminteşte pe Mihail Stelescu şi lămurește în ce sens mişcarea cruciată este muncitorească, luptând pentru înfrăţirea muncitorilor cu intelectualii şi desrobirea vieții de exploatarea, necinstea şi bestialitatea contemporana.
D. ALEXANDRU TALEX, redactorul șef al gazetei, vorbeste în numele conducerii „Cruciadei românismului“,
În cuvinte străpunse de emoție provesteşte cum a fost întemeiată gazeta și cum Mihail Stelescu a altoit o mişcare profund socială şi originală. Tălmăcește viaţa politică a lui Mihail Stelescu, revoluţionarismul şi vizionarismul său. Mai mult, documentează inexistența „trădării“ faţă de Garda de fier, arătând că Mihail Stelescu este victima unui atac personal al d-lui Codreanu, ajutat de Guvernul Tătărăscu şi câteva simandicoase, dar invizibile, feţe ale politicii românești care aveau tot interesul ca Stelescu să dispară.
D. Alexandru Talex respinge ideea unei răzbunări a lui Mihail Stelescu pe calea unui asasinat în rândurile ucigaşilor.
— „Nu! a strigat d-sa. Refuzăm cadavrul d-lui Codreanu, viermuit de crime şi compromisuri, ca o răscumpărare a trupului de martir a lui Mihail Stelescu! Nu sântem şi nici nu vom fi o massă de manevră a guvernului care vrea să se scape de „căpitanii“ pe cari i-a încurajat până mai ieri prin asmuțirea unor lupte între două tabere.
În continuare, d. Talex arată cum mișcarea cruciată nu e diidența sau codîrla nimănui. Cu atât mai puţin nu poate fi instrumentul oligarhiei dela cârmă. Se precizează apoi că „Cruciada Românismului“ nu e de dreapta, nici de stânga și nici a democraţiei. E a românimei îngenunchiate, jecmănite şi asasinate de-o şleahtă de „apostoli“, „căpitani“ şi „dictatori“.
Se schiţează programul social şi se dau ascultătorilor normele luptei de-acum înainte.
„Cruciada românismului“, încheie vorbitorul, va izbândi pentrucă, luptând împotriva explotării, a urei între oameni și a ignorantismului, este a muncii, cinstei și adevărului“.
Sala, în picioare, aplaudă frenetic, strigând „Trăiască Cruciada românismului“.
D. ALEXANDRU TALEX, ca fost frate de luptă cu conducătorul „Cruciadei românismului“ deschide şi citeşte testamentul lui Mihail Stelescu.
După citirea testamentului şedinţa se ridică şi se convoacă imediat corsiliul cruciat. Se pune în discuţie conducerea „Cruciadei românismului“. În unanimitate, consiliul ratifică următoarea HOTĂRÂRE:
1. „CRUCIADA ROMANISMULUI“ se conduce printr'un comitet executiv, în frunte cu un PREŞEDINTE.
S'a propus şi sa admis, în unanimitate, ca presedinte al „Cruciadei românismului“, d. general adjutant NICOLAE RĂDESCU, unul dintre primii prieteni și sprijinitori ai mişccării.
"O delegaţie de cruciați se va prezenta d-lui gen. Rădescu spre a-i oferi prezidenţia comitetului executiv al „Cruciadei românismului“,
2. ALEXANDRU TALEX rămâne exclusiv cu conducerea gazetei.
3. Centrul de studii, cu anexele sale, se menţine cu titularii fixaţi de Mihail Stelescu.
4, Şefii din ţară ai organizației se menţin şi îşi continuă activitatea conform normelor de până acum.
Rapoartele se trimet la aceiaşi adresă.
Cruciada Românismului - Anul II, nr 83 de joi, 30 iulie 1936
Dacă doriți să distribuiți: