De dincolo de hotare sosește svon de luptă. „200.000 de puşti se pot descărca singure", declară Ducele Italiei.
Dar odată aceste puști descărcate in Africa, cine stie dacă nu vor aprinde prin vr'un glonte rătăcit vreo pulberărie din Europa.
Atunci - tineretul care azi iși târăşte mizeria în cămine şi pe străzi, cu ochii flămânzi de pâine și de dreptate, va fi chemat cu muzici militare să vină să-și ofere viața, apărând lichelele din spatele frontului.
Mâine tineretul va deveni carnea de tun necesară potolirii focurilor duşmane ca la adăpostul ei politicianii și samsari să continuie să-și îngroașe osânza.
Aceasta e soarta tineretului de mâine dacă va fi un războiu.
Și ceeace va fi mai josnic decât orice, va fi clipa când se va cere tineretului să înlocuiască pușca care va lipsi, cu avânt, masca care nu va fi, cu eroism.
Politicienii să ia aminte. Aceștia ce formăm falanga ostașilor de azi si de mâine, avem în faţă spectacolui degradant al răsplatei de care au avut parte eroii războiului trecut. Avem sub ochi pe invalizii dela colțuri de stradă ce întind mâna să ceară ei, eroii de ieri, o bucată de pâine amară deia canaliile ce au huzurit în dosul tranşeelor.
Și oare cred politicianii de azi și samsarii tuturor afacerilor că vom repeta noi, tineretul, pe pielea noastră, aceiaşi experienţă?
Să nu-și facă iluzii. Cenzura poate tăia un rând, dar nu un gâdd. Starea de asediu poate aresta un om, dar nu o stare de spirit. Tineretul acestei țări va refuza să mai moară pentru canalii cari în nici un sens nu reprezintă patria și neamul.
Acest tineret nu vrea să cerșească mâine cum fac azi părinții lui pe la colțuri de stradă.
Războiul de mâine va fi și războiui moral. Ocazia rară și fericită de a curăța cangrena politicianistă și murdară a vieței noastre publice.
O armată nobilă și biruitoare nu poate lupta sub ordinele unor politiciani venali si degradanţi.
Țara are nevoie de conducători cinstiți și cu legături sufletești față de acei ce vor lupta la apărarea fruntariilor ei.
Carnea de tun a tineretului își cere drepturile. Își cere arme, își cere avioane care să n'o prăbușească dela decolare. Își cere măștile, își cere hrana și, mai ales de toate, iși cere guvernanţi morali şi cinstiți căci ea nu poate lupta sub comanda celor ce au furat o țară pe care ea e chemată s'o apere cu viaţa.
Carnea de tun a tineretului își cere garanţiile că sacrificiul făcut nu va fi zadarnic. Căci zadarnic de am fi și imperiu, iar în fruntea lui ar domnii cei ce au furat odată măcar, sacrificiul de sânge al tineretului ar îi pângărit, iar imperiul, cât de mare ar fi el, s'ar prăbuși curând, inutilizând eroismul celor ce l-au cucerit.
Iată de ce cer tineretului de azi, camarazii mei de mâine în tranșee, să facă front comun în jurut vieței lor și al tărei ce nu mai trebuie să ajungă la mezat.
Fraţi noştri ofițeri şi piloţi mor azi ca muștele din inconștiența guvernanţilor. Banii pentru arme și hrana trupei se irosesc în batiste multicolore, în afaceri de devize si în diferite Skode.
Tineretul e chemat azi de o poruncă nouă, aceia de apărare a proprii lui vieți si a asigurării viitoruiui.
Formulete politice trebuiesc să cadă în fața acestui comandament superior: apărarea unei generații întregi dela dezastru si destrămare.
În timp ce în Italia toți cei ce conduc destinele politice ale fascismului iau parte la manevre direct și cer înrolarea în armată pe front, la noi, în timpul manevrelor, politicianii petrec la cabareturi noaptea si fac afaceri ziua.
N'avem nevoie de atari căzături, ci să luăm alături de noi pe cerşetorii invalizi depe la colțurile de stradă, să-i repunem în drepturile lor de viteji năpăstuiţi.
Vitejia trecutului să se unească cu vitejia prezentului și a viitorului dărâmând putreziciunea aurită ce sfidează bunul simţ și morala.
Să-şi strângă rândurile tineretul tranșeelor de mâine. Să se facă adunarea, să se facă apelul, să se numere dezertorii ca să ne cunoaștem forțele reale de luptă.
Iar cei ce vor reiuza să-și părăsească stăpânii, să nu vină mâine în genunchi să implore iertare, căci n'o vor avea.
Vor plăti pentru trădarea lor de azi si pentru trădarea de ieri a stăpânilor lor.
MIHAIL STELESCU
Cruciada Românismului - Anul I, nr 38 de joi, 29 august 1935
Dacă doriți să distribuiți: