Azi am să mă străduesc să tălmăcesc cum oi putea mai pă înțeles ce este Cruciada Românismului. Cred că ați auzit cu toții că demult, cu vr‘o câteva sute de ani în urmă, fiind mormântul Mântuitorului sub domnia Turcilor, s‘au gândit creștinii din celelalte țări că această domnie nu e dreaptă și că mormântul sfânt trebuie să fie al creștinilor mai ales că Turcii prigoneau pe creștini și-i opreau să vină să se închine la mormântul Domnului.
Atunci au pornit ei a se aduna din toate țările, a face oști mari și viteze și și-au pus pe piept semnul crucii, iar războiul lor contra păgânilor s‘a numit Cruciadă, adică luptă pentru Cruce, iar ei s‘au numit Cruciați.
Deatunci au trecut multe sute de ani și oamenii care se închinau crucii, cu toate că au cucerit voia de a se închina la sfântul mormânt, au pierdut în schimb în sufletele lor credința. Lupta pentru cruce a fost înlocuită cu lupta pentru arginți.
Azi, în loc să se mai războiască oamenii pentru o credință, ei se ucid pe câțiva coți de pământ și își vând și sufletul dracului pentru bani. Femeile își vând cinstea pentru o stambă de rochie sau o cârpă de mătase, în loc să mai fie păzitoarele cinstite de altă dată ale gospodăriei. Bărbații se îmbracă ca porcii, se ucid, se înjură, iar dacă ajung în vr‘o dregătorie își fură semenii mai mici, ca să se poată îmbogăți. Iată dece cei cinstiți și săraci au ajuns de batjocură în țara asta, unde o ceată de nechivernisițti au toate bunurile și ei țin pâinea și cuțitul care împarte pâinea și avutul pentru ei, iar nenorocitilor firimiturile.
Așa că și acum, ca pe vremuri, cetatea sfântă a cinstei a căzut pe stăpânirea păgână a rătăciților, iar țara e condusă de oameni înstrăinați cu sufletele de durerea plugarilor și a muncitorului nevoiaș. Văzând toate nelegiuirile astea, ne-am hotărât și noi într'o zi, așa o ceată de vreo zece oameni, să ne strângem la olaltă și am hotărât a porni și noi un război sfânt, ca să dărâmăm hoția, jaful și lenea din țara asta.
Am găsit cu cale că nu e bine ca unii să aibă și alții nu, unii să fure ca să se îmbuibe, iar aceia care muncesc să moară de foame.
Dar nu e îndeajuns să te tângui de un rău, trebuie să-l îndrepți și de aia ne-am chibzuit să și pornim la lucru. Adică să strângem și noi ostași pentru Cruciada noastră, adică a Românismului.
Am spus Românismului fiindcă am pornit o luptă a Crucii pentru români.
Ne-am ales ca un steag pe care să-l citim zilnic, cuvintele: Muncă, cinste și adevăr.
Am pornit apoi ca împrejurul nostru să adunăm oameni muncitori, cinstiți și iubitori ai adevărului. Deaceia am scos noi gazeta asta, ca să chemăm alături de noi pe oamenii de bună credință. Și au venit mulți, mulți și buni.
Apoi toți ne-am pus pe lucru ea să ducem această solie de viață nouă în toată țara. Și acuma luptăm să ne adunăm mulți ca să putem mâine să conducem această țară și s‘o îndreptăm de relele ce-o bântuie azi. Să mai tăiem din sacul bogătașului și să-i luăm banii dacă i-a făcut din hoții. Cu bani luați să dăm mașini și scule de lucrat pământul; să facem cooperative de muncă și de desfaceri, să facem magazii unde să tinem bucatele pentru zile negre. Să găsim un preț bun de vânzare. Să ușurăm birurile care apasă bordeiele din sate, că dacă nu s‘o mai fura, o s‘ajungă ei și banii mai puțini.
Iar dacă jupânii n‘or vrea să joace de voie, or juca de nevoie, căci nu putem de florile cucului să lăsam să moară de foame milioane de români cinstiți, de frică sau de milă a 100.000 de hoți și derbedei.
Cruciada Românismului va trece peste lumea asta putredă cu tăvălugul cinstei până s‘o stârpi de tot năravul cel rău al românului.
Iată ce vrea Cruciada Românismului.
Ea cheamă toată lumea cinstită la lucru, adică să luminăm cât mai multă lume ca s‘o facem să vadă adevărul.
Noi nu credem în partidele politice vechi, după cum nu credem nici național-creștinii sau alții la fel. Nu credem fiindcă șefii acestor partide sânt oameni vechi d*i alte partide și cunoaștem cât le poate pielea.
Să lăsăm pe acești oameni care au făcut cârdășie cu oamenii care au înjurat pe Dumnezeu și n'au crezut în el și să pornim singuri la luptă. Nu vă uitați că sântem puțini, mâine dacă vrem putem fi mulți.
Cruciada Românismului trebuie să conducă mai târziu țara și să înflorească din nou zâmbetul în case și în suflete.
Iată ce este Cruciada Românismului. Muncă, cinste, adevăr.
MIRCEA BASARAB
Cruciada Românismului - Anul II, nr 57 de joi, 16 ianuarie 1936
Dacă doriți să distribuiți: