Toate cancelariile europene continuă să se frământe și să se turbure în’jurul înarmărilor germane. De data aceasta che­stia flotei a întâmpinat o re­voltă generală a opiniei en­gleze. Interpelările și răspun­sul d-lui MacDonald în Camera Comunelor sunt foarte hotărâte. Ele nu admit și se vor opune cu toate mijloacele unei măriri a puterei navale germane. Fie­care putere țipă și se agită atunci când sunt în joc intere­sele ei.

Problema merită să fie mai amănunțit cercetată.

Germania, popor de aproape 70 milioane locuitori industria­ lizați la maximum și fără mijloace proprii de alimentare com­plectă și neproducătoare de materii prime, a fost privată de coloniile ei. Nu o doare atât rectificările de frontiere cât fap­tul că e dependinte de alte țări pentru aprovizionările ei. Cu­rajul și metodica ei renaștere dela 1920 până azi este datorită sentimentului ei național și convingerii că un popor care, cu toate gravele lui defecte, a fost unul dintre promotorii civili­zației și artelor. Renașterea ei sufletească și-a manifestat do­rința și imperativul de viață prin încrederea și ascultarea oarbă ce au dăruit-o d-lui Adolf Hitler. Astăzi, față de cre­șterea populației, a produselor ei industriale și a nevoei cres­cânde de alimente și materii prime, are nevoe sau de foarte
largi convenții comerciale sau de teritorii noui. Dacă cere co­loniile lovește în interesul di­rect al Angliei; dacă ar reîncerca un Anschluss s’ar lovi de Italia; i'ar dacă ar tinde cu concursul Poloniei o invazie spre Rusia s’ar lovi și de ea, și de Franța.

Este un cerc vicios, fără su­papă de siguranță, care s’ar mai putea menține comprimat un anumit timp, dar căruia va trebui să i se găsească foarte curând o soluție eficace și dreaptă.

Acordul franco-rus, echiva­lent ca valoare, ba cu sigu­ ranță chiar mai șubred ca acel ce exista în 1914, este înainte de toate o sperietoare, și o pre­siune asupra viitoarei politici a Micei Antante. Rusia, în sta­rea ei actuală, trebue să caute alianțe și să facă orice concesii pentru a preîntâmpina un conflict. Dovadă sunt tratativele cu Japonia, care are câștig de cauză pe toată linia, și a cărei politică se aseamănă foarte mult de acea a Germaniei.

Și totuși, aceasta din urmă, cu toate făgăduielile de agresiune și de dorință de pace, se gândește cu siguranță la posibilitatea de cuceriri. Privirile ei sunt ațintite, cum am mai spus-o, spre Răsărit.

Intr’un articol al lui Pierre Bruneau vedem îngrijorarea enormă a Franței. Căci, cu siguranță, Polonia nu numai nu s’ar opune unei astfel de politici, dar n’ar avea decât să câștigat de pe urma ei, — ocupând și o parte a Rusiei albe, Estonia și Lituania.

Dacă însă diplomația germană ar fi intrebuințat mai multă psihologie și o mai amănunțită cunoaștere a oamenilor și mai direct a personalului întrebuințat de ei, ar fi putut să nu-și alieneze aproape toate simpatiile. Metoda poate este adesea cea mai bună înăuntrul hoterelor, nu însă și peste ele. Toate țările nu pot fi atât de tolerante ca a noastră, unde, aproape în aceiași zi, se cântă Internaționala la Timișoara și Cluj, iar pe de altă parte agenții d-lui Rosenberg se plimbă nestingheriți, căutând a organiza la noi în țară cuiburi directe de propagandă. La ei în țară astfel de elemente cari ar lucra în numele altei Puteri ar dispărea pe loc și fără urmă

*

La Venezia lucrări pregătitoare pentru conferința dela Roma. Atitudinea d-lui Titulescu în numele Micei Antante și a Ințelegerei Balcanice a avut câștig de cauză și s’a șters de pe programul de discuții problemele de reînarmare ale Ungariei, Bulgariei șf Austriei, precum și posibilitățile de rectificări a tratatelor de pace. Tot grație inițiativei Micei Înțele­geri s’ar putea încheia în curând pactul Dunărean cu mari și sănătoase consecințe economice.

*

În Grecia se fac condamnări pe capete și eu siguranță că numărul victimelor tribunalelor militare va fi mai mare ca acela al revoluției.

*

La 2 Iunie o nouă criză de guvern, pe care tot d. Leroux o va soluționa, dând de fiecare dată o tendință mai de dreapta cabinetului său.

CONSTANTIN CARAGEA

Cruciada Românismului - Anul I, nr 22 de joi, 9 mai 1935


Dacă doriți să distribuiți:
Telegram
WhatsApp

Înapoi la index | Disclaimer / Notă editorială