Încercarea făcută cu balonul experimental al revizionismului, a dat greş.
Spectrul ororilor dela 1914— 1919, reeditat acum în Spania, care totuşi, a cântărit încă greu chiar în minţile cele mai nesupuse liniilor generale ale stabilităţei Păcii.
Germania, care aproape lunar ne-a învăţat să asistăm la infracțiuni, adesea foarte grave, şi-a spus totusi, prin pana d-lui Rosenberg, părerea categorică asupra imposibilităţei unui revizionism actual.
Slăbiciunea unora, bunăvoința altora, interesul terţilor, au ajutat-o pe ea constant să-si calce angajamentele şi să ajungă iarăşi, una din forţele capitale ale Păcii sau a Războiului. Tot ce au făcut însă, până acum, l-au făcut în interesul Germaniei, consemnată in graniţele ei, fără a ridica incă probleme cari să îndârjească ura între popoare.
Singura mare ofensivă a lor oficială, este atacul ce-l duc pe toate căile şi oriunde, împotriva comunismului, a internaționalelor şi masoneriei.
Ei si-au dat seamă de un lucru cert. Si anume: ofensiva comunistă este cu atât mai violentă, mai dârză, mai actuală şi mai concentrată, cu cât în Rusia propriu zisă, ea este în declin vădit, poate chiar pe pragul falimentului. Un Stalin este departe de un Marx, Engels, Lenin, Trotzki, etc. Ei sunt pe panta unui naţionalism imperialist, evident, terorist,
hrăpăreţ şi neorganizat.
Şi deaceea purtătorii de cuvânt şi factorii creatori ai comunismului pur şi iniţial, caută să-şi creeze alte patrii de unde să radieze mai departe concepţiile lor distrugătoare şi nivelatoare sub greutatea însă a unui tăvălug nimicitor.
Dacă astăzi, deci, Germania şi-ar concentra sincer şi exclusiv toată energia ei creatoare numai în solidarizarea tuturor forțelor vii ale lumii civilizate împotriva disoluţiei si revoluţiei preconizate de comunism, ea ar sta în fruntea acelora cari ar merita titlul de campion al civilizaţiei.
Articolul d-lui Rosenberg dovedeşte însă încă două lucruri: Mai întâi că nu există o deplină unitate de vederi între Germania si Italia, şi, că prin ridicarea problemei revizioniste, Italia a crezut, greşit, că va fi pe placul Germaniei.
Iar al doilea punct esenţial este că nepunându-se pe planul unui revizionism actual, d-l Rosenberg, în numele Germaniei, a ştiut să apere pe minoritarii germani în acele ţări unde ei au fost sinceri şi sunt buni si loiali cetățeni ai Patriei lor actuale. Exemplul cel mai evident îl avem chiar în România, unde elementul german, saşii, au fost dela unire si până chiar tocmai în faţa problemei revizioniste, categorici de partea patriei lor actuale.
Dacă si Japonia, oficial, a aderat la proectul anti comunist, nu e de mirare.
Însă și Anglia, fără a face o politică specifică anti comunistă, totuşi, pe zi ce trece vede cu ochi mai răi această mișcare.
Nodul Gordian însă se află astăzi în Spania.
Cum vor decurge lucrurile acolo, dacă imixtiunea diverselor forțe nu va fi prea vădită, atunci Europa va scăpa de amenințarea unui nou război.
Deasemenea, dacă Franţa va fi în stare, prin reprezentanţii ei actuali în guvern, să reziste presiunilor centrelor comuniste, îsi va salva mai întâi propria ei existenţă și prin ea şi Pacea.
Constantin Caragea
Cruciada Românismului - Anul III, nr 95, din 22 noiembrie 1936
Dacă doriți să distribuiți: