ROMÂNI,
În clipele acestea grele pentru ţară, când răzmerița din afara graniţelor ameninţă pacea, un vânt de nebunie bate peste plaiurile României.
Germania rupe tratatele, Austria îşi pregăteşte armatele de luptă, Bulgaria aşteaptă un singur semn de alarmă, Ungaria ameninţă. De peste tot vin semne de neliniște şi de războiu. Singura noastră pavăză de apărare este armata noastră, vitejia noastră, NOI TINERETUL.
Dar nimeni nu se gândeşte în lumea tinerilor la aceste grele probleme de apărare a ţării.
Nu numai de arme avem nevoie, ci de un suflet unit, viguros, de o înfrățire morală, de o cimentare spirituală. Şi nu le avem.
În loc de dragoste, domneşte ura, în loc de înfrățire, tronează vrajiba.
Câţiva străini de sângele românesc, cu nume împrumutate, de origină Polono-Germană sau fanarioți, au adunat în jurul lor tineretul de l-au pus în slujba crimei şi al străinilor de peste hotare, semănând nebunia înăuntru ţării.
Tineretul universitar e smuls de pe băncile de lucru si e trimes cu pistolul în mână să-si ucidă colegul de alături, pentrucă nu crede în crimele şi moralitatea celui ce vrea cu sila să fie şeful unei națiuni, care refuză să-l urmeze.
Vântul nebuniei a cuprins minţile tinerimei. Cântecele lor sunt îmbibate cu sânge şi cu ură. Ochii lor sunt injectaţi de crimă, sufletele lor sunt întunecate de umbrele celor ucişi, gândurile lor sunt ameţite de ordine si fanatism orb.
Cei ce se pretind şetii tineretului primesc bani dela Berlin sau Moscova, sau cochetează cu Roma şi învrăjbesc un tineret ce ar trebul să fie unit în faţa pericolului din afară.
Pe lângă această nebunie nici măcar un program de lucru.
Nimeni nu se gândește cum să usureze munca lucrăturului sau cum să ajute desvoltarea ţăranului ci numai cum să omoare sau să batjocorească morminte.
Nici un plan economic sau financiar în afară de criticile nebazate pe nimic.
Tineretul a fost învățat de aventurieri să critice, să dărîme, dar aceşti incapabili n'au putut să-l înveţe să creeze.
Praf în ochii proştilor sunt zidăriile şi petecele de şosele ce se fac. Acestea nu necesită pregătire ci forță. Ori, ca să conduci o țară e nevoe de cap şi suflet, nu de pumn.
Lucrători da şosele şi zidari avem mulţi, oameni care să gândească cum se construeşte o țară n'avem
ROMANI,
În fața acestui vânt de nebunie ce bate peste țara noastră, în timp ce voi suferiți în lipsuri, sub poveri materiale, fără o rază de lumină, în fața nepăsării partidelor politice ce luptă numai pentru putere, în fața zăpăcelii generale care ne duce de râpă, CRUCIADA ROMANISMULUI ridică steag de luptă de unire a tuturor tinerilor din țara aceasta şi a tuturor românilor.
CRUCIADA ROMANISMULUI nu este un partid nou, ea e deasupra partidelor.
CRUCIADA ROMANISMULUI este oastea tineretalui român, care porneşte să'nfrățească tot neamul sub crucea izbăvitoare şi biruitoare.
CRUCIADA ROMANISMULUI ridică steag de luptă în contra celor ce asupresc pe muncitori şi le fură vlaga din ei, pentru îmbogățirea lor.
CRUCIADA ROMANISMULUI ridică steag de luptă pentru apărarea țărănimei îngenunchiată de biruri, de boală şi de sărăcie.
GRUCIADA ROMANISMULUI ridică steag de luptă pentru stârpirea hoților, a furturilor și a bunului plac cu banul public.
CRUCIADA ROMANISMULUI ridică steag de luptă pentru îmbunătățirea vieții tuturor categoriilor sociale, dar şi pentru moralizarea lor.
CRUCIADA ROMANISMULUI ridică steag de luptă în contra tuturor anti-românilor care luptă la dărimarea românismului şi credinței creştineşti.
CRUCIADA ROMANISMULUI ridică steag de luptă în contra politicianismului hrăpăreț și nefast.
CRUCIADA ROMANISMULUI ridică steag de luptă contra hitlerismului, fascismului şi comunismului din țara noastră. Soarele nostru e ROMANISMUL.
CRUCIADA ROMANISMULUI nu critică pentru a dărima, ci luptă pentru a creia. Centrul de studii al Cruciadei pregăteşte programul de redresare al țării, în timp ce alte organizaţii îşi pierd vremea ca spargeri de seamuri, cu bătăi, cu defilări şi cu crime.
CRUCIADA nu cere, luptă, Cruciada nu critică, luptă, Cruciada nu omoară, luptă, Cruciada nu e un partid, ci o luptă. Steagurile ei nu poartă semne străine, ci crucea, iar deviza ei e MUNCA, CINSTE, ADEVAR.
Oricine simte în sufletul lui aceste cuvinte arzând ca para de foc să vină sub steagul Cruciadei. Nu ca partizan, ci ca luptător, colaborator.
CRUCIADA ROMANISMULUI a ridicat steagul de luptă pentru reiînvierea Românismului.
ROMANI,
Cei ce simţiţi în sufletele voastre însemnătatea acestei chemări sfinte, veniţi la lupta cea nouă şi sfântă, de oriunde sunteţi!
Lăsaţi cămăşile colorate, lăsați dreapta, lăsaţi stânga, lăsați politicianismul şi alegeți să refacem unitatea românismului!
Țărani, ţărance, muncitori, muncitoare, funcționari, funcționare, elevi, eleve, studenţi, studente, intelectuali, intelectuale, lupta românismului e deschisă! Fără îngrădiri de clasă, fără îngrădiri de culoare, Cruciada Românismului chiamă la luptă de azi înainte forțele vii ale Românismului!
MIHAIL STELESCU
Cruciada Românismului - Anul III, nr 97, din 13 decembrie 1936
Dacă doriți să distribuiți: