La 3 Noembrie s'au împlinit 3 ani de când a închis ochii acela care a fost Amos Frâncu, tribunul Moților. Înainte cu 3 zile de moarte l-am văzut pe tigrul munţilor nostri, însoţit fiind de către d-l Emil Şiancu. Frâncu nu s'a gândit la moarte, el spera că mai întâi va fi rezolvată problema Moților și numai pe urmă ne va părăsi. Dar s'a înşelat amar... Trecut printr'o viaţă spinoasă, baciul Frâncu a închis ochii având pe buze cuvintele de totdeauna: Moţii mei!
Da, eroul Munţilor Apuseni, în toată viaţa lui, a fost un luptător desinteresat al cauzei moţesti. Candela românismului în Ardeal a fost susţinută de Moţi. Moţii reprezentaţi prin baciul Amos.
Banca Economul din Cluj, a cărei conducător a fost Amos Frâncu, era cuibul tuturor acelora cari simțeau româneşte. Revoluţia din 1918, garda națională română îşi avea sediul în localul numitei bănci. La Banca Economul din Cluj s'au întrunit românii, acolo au pregătit revoluția si primirea armatei din vechiul regat.
Amos Frâncu a fost stegarul care da ordine frăţesti, el era acela care îndruma şi coordona toate mișcările cari duceau la realizarea idealului naţional. Sub ochii lui Frâncu a căzut jertfă, la sediul băncii Economul, studentul Petrovici, primul erou lovit de gloanţele bandelor secuieşti. Dar tigrul munţilor nostri n'a disperat. A plâns după un frate, la dus la locul de veci pentru ca pe urmă să-şi reia activitatea şi cu mai mare curaj. Venalii dornici de situaţii au avut neruşinarea să lovească în baciul Amos, și după ce au văzut situaţia favorabilă, l-au detronat pe Frâncu din scaunul de președinte al senatului ardelean constituit la Cluj. Un siugur prieten sincer al baciului Frâneu, d-l dr. Ion Giurgiu, distins advocat din Cluj, a încercat să refacă gafa venalilor, dar sărmanul Giurgiu a avut şi el de primit lovitura cea mare pe care o simte si azi: descalificarea!
Puţini stiu acest lucru. Da, foarte puţini.
Un alt colaborator al marelui luptător ardelean, d-l dr. Petre Păteanu, a avut aceeaşi soartă. Azi, Petre Păteanu este un anonim, un avocat care trăieste cum poate din zestrea soției sale. El, Petre Păteanu, șeful serviciului militar de siguranţă al gărzilor naționale din timpul revoluției din 1917, 1918 și 1919, care şi-a expus viața la orice pas, luptând ca un erou, azi este pus pe linie moartă. Așa cred unii si vor să facă să se creadă, alţii... însă, noi cei cari am trăit si trecut prin acele momente grele, știm și nu vom uita niciodată că Petre Păteanu şi dr. Ion Giurgiu au fost adjutanții lui Amos Frâncu în timpuri grele şi fiindcă au fost sinceri au aceeași soartă ca şi eroul căruia, după moarte, i se aduce osanale deşi acestea le merita în viaţă.
Bătrânul Frâncu, după ce a fost aruncat din corabia construită de el, a continuat să apere cauzele Moților. După Unire, tigrul Munţilor avea să se lupte cu nume româneşti și vânduți străinilor. La un moment dat, bătrânul luptător Moț a fost declarat nebun de către aceia cari și-au uitat că pentru Ardeal s'a vărsat mult sânge românesc. Și Frâncu n'a
descurajat, deşi era înconjurat de lichele dornice de situaţii. Frâncu s'a luptat ca şi un erou până la ultima oră a vieţii sale.
Știu că rândurile de mai sus nu o să fie pe placul unora cari azi au palate luxoase, dar în faţa mormântului înţelenit al aceluia cate a fost Amos Frâncu, mă simt obligat să pun pe hârtie adevărul... Adevărul propagat atâţia ani de Frâncu, adevărul înţeles de foarte puțini din foștii săi colaboratori, dar simţit de cei tineri, pentru cari Frâncu încă n'a murit, Frâncu trăieşte si sufletul lui pluteste de-asupra noastră, ne urmăreşte pas cu pas, că ce facem şi dacă executăm testamentul lăsat!
Frăția de cruce din Țara Moților, condusă de către distinşii luptători ai problemei Moților, d-nii dr. Gomboşiu şi dr. Virgil Șortan — Moţi si ei — au ridicat un monument aceluia care a fost Amos Frâncu.
Viaţa şi faptele lui Frâncu să ne servească de exemplu pentru noi, cei cari cerem la fiecare pas cinste si omenie. Si acum, după trei ani de când sufletul său nobil pluteşte de-asupra noastră, să ne achităm de o sfântă datorie, cerând guvernului şi celor în drept ca dorinţa celui care a fost Amos Frâncu să fie respectată: Problema Moților să fie odată rezolvată.
Grigore C. Gonza
Cruciada Românismului - Anul III, nr 95, din 22 noiembrie 1936
Dacă doriți să distribuiți: