Vasăzică, articolul pragramatic publicat cu atâta reclamă în ziarele «Universul» și «Curentul» de către mâncătorul de depozite, Aristide Blank a fost cu tâlc.
Credeam, că A. B. a venit cu acel program moral și economic salvator, împins de neurastenia omului activ condamnat la inactivitate.
Nu puteam însă să ne închipuim, că Aristide Blank sub masca unei falșe modestii își caută un drum
— probabil indicat de alții — spre un post de conducere în treburile Statului Român.
În adevăr, nivelul moralității a căzut la noi până sub un mininum admisibil.
Dar aceasta nu înseamnă că oriși ce este permis.
Cine este acest Aristide Blank?
Un fost bancher, moștenitorul unei situațiuni privilegiate și strălucite.
Prin extravaganță și nepricepere, utilizând ajutoare nepermise din partea Statului, a reușit să
ducă cea mai veche instituție bancară românească la faliment.
A ruinat mii și mii de mici deponenți, adică a mâncat cu lingura mare tot ce au adunat cu sudoarea lor acești mici slujitori, servitori etc.
După krachul băncii în 1931, Aristide Blank făcea pe dispărutul. Răspândise svonuri că nu mai are ce mânca.
Ce nemernicie. Totul era numai teatru.
Aristide Blank, omul care cumpărase aproape tot ce reprezenta oarecare interes în materie de oameni politici, a eșit din această catastrofă — catastrofă pentru bieții deponenți — mai bogat.
Toate manoperile lui după 1931, nu sunt suficient cunoscute marelui public.
Fapt rămâne, că Aristide Blank și-a mărit considerabil averea, pe spinarea Statului, iar deponenții
nu au primit încă nici un ban.
Pe sub mână, emisarii lui A. B. răscumpără creanțele cu circa douăzeci suta.
Vasăzică, Aristide Blank în primul rând nu a fost ruinat.
Nu a tras, sau nu a simulat măcar să tragă consecințele care în cazuri similare se trag.
Nici nu a avut măcar eleganța să dispară din circulație.
Neturburat și-a continuat viața obișnuită de multimilionar risipitor.
Înconjurat de acel putregai modern compus din ciocoi ignobili amestecați cu acei străini de clasa treia pripășiți în România, Aristide Blank își face afacerile.
Astăzi o loterie suplimentară, mâine un teren unei autorități cu preț umflat cu una mie la sută, și acum când se pare că a ajuns să fie cel mai bogat om din România, Aristide Blank are și suprema obrăznicie să concureze la obținerea unui înalt post de conducere a Statului Român.
Dar aceasta nu este tot. Tot datorită lui Aristide Blank până și crupierii cazinourilor din Franța își bat joc de noi.
Recent, Aristide Blank a făcut la masa verde din Nissa diferențe considerabile.
Câțiva curioși au cerut informațiuni asupra acestui interesant client, un crupier șef i-a satisfăcut explicând că este vorba de Aristide Blank, omul care face tot ce în România și cu România.
Acest scandal nu mai poate fi tolerat. Dacă opinia publică încă nu a reacționat contra acestui rușinat, cel puțin tineretul acestei țări să știe cinei este Aristide Blank.
Cine susține cu atâta înverșunare pe acest imoral?
Nu ne interesăm, dar vom urmări activitatea acestui mare șarlatan demascându-l opiniei publice.
Dacă este vorba de capacitate, apoi avem desigur la Văcărești și în alte pensiuni similare inteligențe mult superioare, condamnați la inactivitate.
Mulți din ei, sunt desigur albi ca și cămașa față de un Aristidi Blank, care numai în România actuală a putut rămâne în libertate
Dar ulciorul merge la apă - numai până când se sparge și pân atunci noi nu vom dezarma.
SERGIU LECCA
Cruciada Românismului - Anul I, nr 11 de joi, 14 februarie 1935
Dacă doriți să distribuiți: