Discursul d-lui Mihail Stelescu
Aduc salutul meu fraţilor cruciați, — începe Mihail Stelescu — acelor cari vin azi depe plaiurile acestei prea îndurerate țări, răspunzând în număr atât de mare la chemarea mea. Ceea ce vă voi spune azi va fi legea de neclintit a vieţii mele de totdeauna. Niciodată nu mă voi desminți. Deaceea vă spun: Pentru mine, toţi câţi v'aţi strâns în Duminica asta în jurul Cruciadei sânteți EROI. Pentrucă, deși sântem într'o epocă de feroce materialism când îngrăşarea pielii pe preţul vânzării sufletului, voi refuzaţi asta. Aveţi altă structură. Ceva care vă îndepărtează de ghiftuire și vă strânge, bloc de granit, în jurul acestei CRUCIADE, care n'a promis nimănui nimic și nici nu v'a momit cu căpătueli. Sântem miscarea care n'avem nimic de împărțit, dar cerem totul. (Aplauze furtunoase).
Clipa actuală de materialism, care reduce acţiunile sufletești la „ce dă şi cât aduce“, nu mai poate dăinui. Țara asta nu-i o moşie de luat în arendă. N'o promit, deci nimănui. Nici chiar vouă, cruciați care luptaţi pentru ziua ei de mâine.
Pentru această oferire generoasă şi spontană a voastră meritați cuvântul de eroi, de bravi ostași cruciați. (Aplauze prelungite).
Cruciada Românismului nu este o miscare izvorâtă la masa unui club politic sau la lumina discretă a unui birou, sau din sclipirea de jeratec a unui creer de fecund intelectual sau om politic. Ea este ceva superior și etern — uman; o dorinţă de mai bine peste toți şi în toate.
Înainte de-a gândi, am avut o experiență a acțiunii. Iar acţiunea a fost pentru mine nu o debandată violentă, ci ocazie de incercare şi aplicare pe teren a ideilor.
Cu o cultură bine controlată la bază și cu puncte de reper în social, am înjghebat o doctrină ale cărei puncte nu conțin nici o formulă de salvare socială la modă peste hotare!
(Aplauze, strigăte de Bravo!)
Azi trăim politica sancţiunilor. N'avem nevoie de sugestii în necazurile vieţii interne. N'am nevoe să mă uit la tânărul german ca să știu cum să dau afară pe "jidani“ (sic!). Nici să iau exemplu dela tânărui italian cum și-a însănătoşit ţara. Nici în Caucaz, ca să rezolv foamea basarabenilor si nici la Franţa ca să înțeleg miezul farsei politice contemporane. Pot să admir și să mă exalt ca intelectual dinaintea doctrinelor sociale din apus sau răsărit, dar cu orice preţ trebue să rămân crainic al durerilor acestui pământ. (Aplauze furtunoase, ovaţii, etc.) Legat de acest pământ, îmi rămâne să-l ameliorez cu forța braţelor mele si fraţilor mei, fără ajutor străin. (Aplauze prelungite).
În ciuda ironiei unora și nepăsării altora, repet: nu sântem nici de dreapta nici de stânga, nici cu burghezia sau democrația. Sânt solidari cu suferinţa acestui popor năpăstuit şi unde stă scris că pentru asta trebue să mă urc la codîrla vreunei terori sau partiduţ? Revolta e general-umană, iubirea de neam — asemenea! (Aplauze puternice, strigăte de Bravo, trăiască Cruciada).
Noi am văzut dărâmându-se țări mari în frământări politice sterile şi risipind șiroaie de sânge pentru "bolşevism“, „hitlerism“, „naționalism“, „republicanism“ etc. Ne vom servi de experiențele lor. Nu sântem nici de dreapta, nici de stânga şi nici de centru pentrucă nu putem fi PLAGIATORI (aplauze puternice). De ce să furăm munca altora, când și noi putem să creăm ceva original. Sânteţi aici prezenţi: studenți, funcţionari, muncitori, avocaţi, ingineri, orfani de războiu, invalizi, — fiecare cunoasteţi un rău. De ce oare să ne îmbrăcăm ca hitleriştii, ca fasciştii sau ca bolşevicii, ca să ne ameliorăm. Vreţi un program nou: Nevoile d-stră. Fiecare să-și spună păsul şi va izvorî cel mai formidabi şi mai bun program pentru conducerea ţării. Partidele de azi se duc la țară şi răscolesc nevoile numai din tr'o socoteală electorală. Politicianii de azi ştiu cât suferim şi de ce suferim. Dacă nu fac nimic, asta e din cauză că sânt legati de mâini şi picioare. (Aplauze prelungite).
Cruciada românismului luptă pentru un românism atent la românime, iar tricolorul este pentru ea nu un obiect de deşănţată paradă, ci simbolul vieţii plină de necazuri a celor care cred în D-zeu şi Națiune.
Cruciada Românsimului este o mişcare socială, politică şi spirituală bazaţă pe principiul creștin.
Cruciada îşi propune să lupte prin toate mijloacele legale si posibile pentru triumful unităţii spirituale si sufleteşti a tuturor românilor si pentru înălțarea românismului la accepțiunea universală. (Aplauze).
Cruciada Românismului înţelege a se ridica în contra tuturor doctrinelor de import. Având în vedere nevoile izvorâte din glia, uzina şi oraşele României, va căuta să trezească în tineretul român scânteia de geniu creator care să aducă soluţii autohtone tuturor problemelor sociale, morale, politice şi spirituale. (Aplauze prelungi)
Cruciada Românismului declară că va lupta cu toată energia pentru păstrarea integrală a României creată prin sacrificiul înaintaşilor ei. (Aplauze)
Cruciada Românismului înţelege să nu-şi trădeze morţii. Morţii ei sunt ai întregei ţări. Sunt vitejii ostasi cari au căzut pe câmpurile de onoare pentru făurirea României Mari.
Cruciada Românismului îşi îndreaptă azi primul ei gând către fostii combatanți valizi şi invalizi care au ajuns batjocura tuturor defetiştilor şi a „dezertorilor” din timpul războiului.
Vom lupta din răsputeri ca acei în a căror onoare s'a ridicat un arc de triumf, să li se ridice azi un sprijin pentru o pâine! (Aplauze furtunoase şi prelungite)
Cruciada Românismului asigură pe orfanii războiului întregirii că sacrificiul sfânt al părinților lor va fi răsplătit si mâine vor avea să apere o Patrie recunoscătoare care va fi România Cruciată, (Aplauze)
PROBLEMA MUNCII
Cruciada Românismulni nu va mai îngădui ca muncitorul să mai fie o unealtă întrebuințată de patron după bunul lui plac, atâta timp cât este în bună stare şi îi poate aduce un venit considerabil.
Un om lipsit de o hrană ca lumea, trăind într'o locuinţă mizerabilă, ameninţat să moară de foame în stradă.
O ființa care în lipsă de altă ocupaţie plăcută spiritului, decade şi se trivializează în cârciumi, devenind din cauza mizeriei unealtă oarbă a demagogiei comuniste.
Cruciada Românisniului va face din muncitorul român un om stăpân pe sine, având dreptul de a munci si unde munci. O muncă asimilată si garantată.
Să i se asigure muncitorului un salariu din care să poată trăi confortabil.
Ziua de 8 ore respectată.
Să aibe dreptul la pensie pentru bătrâneţe.
Deasemenea asigurarea vieţii în caz de invaliditate. Dar nu în felul asigurărilor sociale de azi, simple paliative birocratice și ineficace.
Să i se ofere muncitorului în loc de cârciumă o recreaţie intelectuală sportivă etc, demnă de el.
Dar să i se ceară în acelaş timp să fie un om de caracter creator în munca lui şi cu dragoste de pământul din care se hrăneşte.
Deosebirile de clasă nu trebuie să existe, căci muncitorii vor trebui să fie toţi membrii componenţi ai naţiei. Muncitorii manuali, intelectualii, toţi românii vor trebui să aibe o meserie, să-şi câştige asistența prin muncă, nu prin şperţ, prin hoţii sau intervenţii.
Fiecare va trebui să aibe o ocupaţie, fie de salariat, de negustor, de meseriaș, de plugar, de scriitor etc.
Munca va trebui să devină o a doua religie a Românului, (Aplauze).
PROBLEMA CULTURII
Cruciada Românismului cere inteleciualilor români să fie îndrumători, muncitori, trebuind să prețuiască munca. Atunci când stau aplecaţi deasupra cărților și lucrărilor sale să se gândească că la fiecare mușcătură a plugului în glie, ţăranul asudă si la fiecare sforţare a muncitorului acesta a gemut, freamăt care trebuie aliniat.
Avem nevoie de frământători, de îndrumători. Să căutăm în înălțimile azurii ale spiritului soluția da ridicare a acestui neam și să nu-l mai hrănim cu minciuna. Să nu ne mulţumin să scrim. Nu aceasta este valoarea intelectualului, ci trecerea la fapte, trecerea la realizări concrete până ce munca noastră va fi bila care chemăm pe intelectuali. (Aplauze prelungi)
PROBLEMA ECONOMICĂ
Cruciada Românismalui înţelege să aplice o economie națională condusă sau cel puțin controlată de către stat căruia se incumbă următoarele datorii:
1, Stabilirea unai echilibru permanent între producție si consumaţie pentru a se preveni acele crize de subconsumaţie sau supraproducţie. Supraprodueţia care a turbulat atât de general fundamentul economiei moderne.
2. Valorificarea bogățiilor naţionale adică ridicarea standardului de viaţă economică și socială, transformând piatra în şosele, lemnul în construcții, metalele și minereurile din adâncul pământului în unelte ale civilizaţiei.
3. Crearea de debuşee muncii naţionale, înțelegând prin aceasta mărirea puterii de consumație a ţării, adică întărirea economică a individului consumator, căruia îi vom schimba timpul pierdut în timp muncit, iar timpul muncit în avuţii şi satisfacţii de ordin intelectual.
4. Nivelarea veniturilor din diferitele ramuri de activitate și din diferitele categorii de muncă.
Prin nivelarea veniturilor din diferitele categorii de activitate înțelegem în primul rând ridicarea venitului agricol la nivelul venitului industrial.
Acest deziderat sa poate înfăptui pe deoparte acţionând asupra funcției agricole, adică mărind randamentul producţiei, îmbunătăţind calitatea şi asigurându-i o dreaptă valorificare, iar pe de altă parte lărgind sfera de activitate a plugarului.
Plugarul de mâine va avea pământul suficient pe care să-l lucreze, iar timpul liber şi-l va întrebuinţa fie în industria casnică, fie în mica imdustrie sătească, care va avea misiunea să sudeze activitatea rurală.
Tot industriei fi ravine sarcina de a forma debuşee de muncă pentru muncitorii cara astăzi supra-aglomerează agricultura.
Prin nivelarea veniturilor din diferite categorii de muncă înțelegem suprimarea tuturor acelor enorme diferențieri de venituri individuale, cari constituiesc tot paradoxul vieții sociale de astăzi.
Veniturile colosale de care se bucură astăzi atâţia privileagiați nu sunt numai o revoltătoare nedreptate, dar constituie o permanentă amenințare pentru echilibrul social. (Aplauze prelungi)
Toate aceste puncte sunt născute din credința ce o aveam în solidarismul tuturor păturilor muncitorești care alcătuiesc Naţia. Şi de aceia, ca mijloc de realizare, Cruciada Românismului îsi va îndrepta în primul rând privirile către cooperaţie, acea instituţie de armonie socială şi de progres pe care politicianismul de azi a compromis-o.
Cruciada Românismului îşi ia sarcina să facă din cooperaţie instituția de redresare a economiei românesti. (Aplauze)
ORGANIZARE
Cruciada Românismului se ridică în contra drepturilor fără datorii. Ea înţelegea o conducere unitară, lipsită de aparatul democratic, haotic și dezechilibrant. (Aplauze si ovaţii)
POLITICA EXTERNĂ
Cruciada Românismului nu înțelege ca de dragul unor uniforme, unor cântece și unor idealuri de revanşă străine, să se asvârle în braţele dusmanilor de ieri. (Aplauze furtunoase)
Nu preconizăm o politică de ură, dar nu putem trece cu atâta ușurință peste trupurile încă vii şi găurite de rănile dușmanului de ieri, alături de acesta din urmă, numai de dragul unui principiu negustoresc. (Aplauze, ovaţii)
Să nu uităm că acei care îşi vor voi mâine reintregitea unor graniţe ce nu le aparţin vor fi toţi într'o tabără, iar cei ce-și vor apăra pământul strămoșesc vor fi în cealaltă. (Aplauze, urale)
Deasemeni, nu înțelegem să fim sclavi prietenilor noştri și să ne vindem bancherilor lor toată avuţia noastră, (Aplauze vii şi susţinute prelung)
Trebuie să se știe dincolo de granițe că România este o mare putere, care mâine îşi va dovedi forţa. Gavernanţii pot fi slabi, dar națiunea e tare şi o va dovedi. (Aplauze puternice, strigăte de: Trăiască Cruciada și Stelescu)
Cruciada Românismului protestează contra sancţiunilor economice ce le aplică Statul nostru faţă de o naţiune amică care a sângerat cu noi în marele răsboiu, periclitându-ne în acelaș timp, fără nici o compensație practică, 25% din exportul nostru. În această chestiune mai avem de spus că putem fi buni vecini cu Moscova. Dar nu admitem să primim sugestiuni în ce priveste atitudinea noastră externă nici dela Moscova și nici dela oricare altă putere din lume. (Aplauze însuflețite)
Nu putem permite ca din cauza unor răfueli între două doctrine, sau două interese dintre două ţări străine, să suferim repercusiuni de ordin moral și material. (Aplauze si ovaţii)
POLITICA INTERNĂ
Cruciada Românismului protestează de asemenea în contra stării de asediu și a cenzurei, arma neputincioşilor asupra unui neam prea îngăduitor cu toţi aventurierii politici. (Sala aplaudă în picioare)
Dacă cele de mai sus sânt cu lipsuri, să nu vă speriaţi. De acum încolo va trebui încă multă muncă, Până astăzi am făurit deabia schela. Lucrăm greu pentrucă avem împotrivă-ne un întreg prezent vicios şi refractar. Dinamita energiilor noastre sufleteşti va găuri, însă, mâine acest masiv care azi ne sufocă și soarele va lumina cândva o Românie liberă și umanizată. (Aplauze furtunoase)
Voi, cei care plecați, ajunşi acasă, să nu criticaţi felul de-a vorbi al cutărui orator. Talentele sânt calităţi cu care ne naștem și dacă unii din noi nu le avem, nu e de vină nimeni. Avem însă sufletul.
Și dacă până azi aţi avut această candelă interioară stinsă, iar aici vi se pare că arde o flacără, încendiaţi-vă. Umpleţi-vă de lumină și ajunşi acasă n'o tăinuiţi. Duceţi-vă şi frământaţi gândurile rostite azi aici şi aprindeți cu vâlvătaia sufletului vostru casele vecinilor, satele, orașele, ţara întreagă! (Aplauze formidabile, strigăte de Ura! Trăiască Cruciada!)
(Aplauze nesfârşiie acoperă cuvintele ultime, sala transformându-se într'un uragan de entuziasm)
Notă: Congresul a avut loc la data de 24 noiembrie 1935
Cruciada Românismului - Anul I, nr 51 de vineri, 29 noiembrie 1935
Dacă doriți să distribuiți: