De data aceasta, cu oricâtă aviditate va căuta cititorul „cinstit” să afle cui mă adresez cu acest titlu şi să se delecteza de atacul ce l-aș întreprinde contra vr'unui politician, se va înşela.
Cu tot riscul de a fi mâine urât din cauza indrăznelii mele, cu toate consecințele unei scăderi de popularitate, voi lovi acolo unde trebuie, consecvent atitudinei atât de aplaudate a Cruciadei: sinceritatea şi intransigenţă față de oricine.
Nu către politicianii venali sau către înșelătorii de suflete şi mistificatorii vieţei noastre politice mă voi îndrepta azi, ci către acei ce-i rabdă, ce-i tolerează, îi votează şi într'o lasă inconştiență tac si nu reacţioanează. Către voi cititori, către tine opinie publică, indolentă și demnă într'u totul de şefii pe care ţi i-ai ales, îmi îndrept azi întrebarea de mai sus cu epitetul meritat pe deplin.
Cu ziarul în mână, cu ţigara între dinți, după o masă copioasă sau chiar după o cină săracă, începi a vocifera față de cei din jur, aprobând cele ce scrim, înjurând pe cei vizaţi de noi, iar apoi, domol şi liniştit, îţi reiei cursul vieţii ca la a doua Joi să te revolți iar, şi iar să te potoleşti.
Nu ţi-e scârbă de atitudinea ta? Spui că esti român, cetățean cu drepturi, vezi nedreptățile şi taci? Unde-ţi manifești revolta?
La cafenea, desigur. Înjuri chelnerul, te cerţi cu comesenii, baţi cu pumnul în masă și te vaiţi ca o muiere: „unde eşti tu, Tepeş Doamne!” Această evocare a unui mort, această cerere de sprijin la o umbră a trecutului, nu evidențiază pe deplin decrepitudinea în care te găsești? Nu te vezi cât ești de indolent și de neputincios, de nevrednic şi de laș?
Iţi meriţi stăpânii, sunt din acelaş aluat cu tine. Vorba strămoşilor „cum e turcul şi pistolul”.
Imoralitate sus, imoralitate jos.
Cei ce fac excrocherii mici, critică pe cei ce le fac pe cele mari. Desfrânaţii dela periferie se revoltă contra aceluiaș desfrâu mai aurit însă dela centru. Imoralii de după perdele fac pe revoltații în contra perdiţiei afișate.
Ce viermină puțuroasă oferă ca spectacol întreaga opinie publică românească.
Să privim o clipă actualitatea.
Înspre sud-vest, zeul Marte își întinde podul de oţel deasupra Mediteranei in conflictul dintre Italia si Abisinia. Anglia, prin manevrele ei de mare negustoare de vieți omeneşti, manevrează în Italia cu pacte și în Abisinia cu arme, aţâțând ura între două popoare si coalizând naţiunile celelalte pe simpatii în două tabere gata de încăerare. Ca mâine se poate declanșa deasupra Europei gaze şi avioane, moarte şi geamăt, ca a doua zi o parte a Europei să fie sclavă și cealaltă stăpână.
Noi desigur vom ajunge robi fie Teutonilor, fie Rușilor în urma lipsei totale de grijă de inarmare materială şi morală.
Azi opinia noastră publică e pasionată de afacerea de devize, de Skoda, de fraudele de la jandarmerie şi de mii şi mii de alte afaceri veroase.
Dar ce contează. Liniştit fiecare işi urmează cura la băi, se delectează în cetirea reportagiilor despre Vasilescu şi Tony Iliescu, se înroşeşte de mânie până li se urcă temperatura și apoi, potolit, işi vede inainte de treabă cu o ridicătură din umeri comodă şi lașă: „Da' ce, am să îndrept eu lumea!” Ca a doua zi, dacă vin alegeri, tot aceste partide politice care azi se dau în aşa degradant spectacol să fie iarăşi votate si aduse la putere.
Cari sunt oamenii politici cinstiți ai acestei țări? Să-i vedem:
Partidul Naţional-Țărănesc are în spinare întreaga afacere Skoda, înglobându-l şi pe doctorul Lupu pe care şi acum pare că-l văd spumegând contra fraţilor lui de azi, acuzându-i de sperțari şi hoţii.
Dl. Vaida, —noi care n'avem mintea scurtă, — ne-aducem aminte că era preşedinte de consiliu în timpul afacerii si tatăl fiului, tot Vaida, cu leafă de sute de mii lei la Skoda.
Argetoianu nici până azi n'a lămurit chestiunea celor 20 de milioane luate cu câteva zile înainte de plecare. Dl. Madgearu spunea că atunci când va fi ministru îl va executa. A fost. Chiar eu l-am somat să-l execute. N'a făcut nimic. Adică o fi făcut ceva, dar eu nu știu. Afacerile cu spirtul negru s'au uitat.
A mai fost o afacere a unui nou preşedinte de partid cu niște fonduri pela O. P. cam de vro 20—30 de milioane. A fost şi acela un must care a fiert şi s'a învechit şi s'a uitat. Azi apare ca un om nou.
Partidul dela putere a început spectacolul cu lupta dintre „Universul” şi „Naţionalul Nou” și, cu ocazia aceasta, am aflat că şi cel dela Universul şi cei patronați de Victor Iamandi sunt nişte excroci şi bandiți cari au făcut afaceri cu diverse perimetre etc.
Iată însă că acum începe degringolda zeilor, Doi excroci de meserie trag după ei pe un chestor de poliție (menit, se zice, a păzi avutul țări si al cetățenilor), pe un vicepreşedinte de Senat şi, dacă n'o avea de ce să se țină, cred că o să se rostogolească în groapa devizelor şi un guvernator, păstrător al tezaurului Statului.
Ah Doamne! de s'ar putea trage cu putere în jos, eu cred că puțini, foarte puţini ar mai rămâne în picioare.
Colcăie atâta viciu şi putreziciune, încât goana după bani pentru satisfacerea lor e atât de dement răspândită, încât nu știu dacă mai există vr'unul din actualii conducători nepătaţi.
Iar laşii din jur, opinia publică ce face? Tace ca o cocotă de bordel căreia i se astampără foamea cu o pâine amărâtă şi cu o zdreanţă de haină şi un lăutar la ureche, lăsându-se în schimb prostituată și îndobitocită cu alcoolul vorbelor elecţorale şi caraghioaselor libertăţi (mai binezis libertinagii) cetăţeneşti.
Mai puteţi răbda, laşilor? E întrebarea logică ce se pune acestei turme de milioane care rabdă jugul unei clici de bandiți, uitând dela o votare la alta hoţiile politicianiior și votându-i iar.
Nu-i mai votaţi. Adoptaţi politica braţelor încrucişate. În faţa unei atari demonstraţii paşnice, dar energică si masivă, cei în drept se vor lua de gânduri și atunci, după o matură judecată, adevăraţii păstori ai acestui neam vor trebui chemaţi să-şi îndeplinească misiunea.
Dar dacă indolenţa va stăpâni înainte masa acestui popor, atunci când va mai ţipa de revoltă, vom fi primii care-l vom plesni peste faţă și vom ajuta oricărui demon depe lume să'l suprime, căci e bicisnic şi laş, iar noi nici fii de lași nu vrem să fim, nici şefii lor şi cu atât mai puțin fraţi cu ei.
Ascultaţi, — laşilor, tineretul care a mai rămas curat şi necumpărat în această ţară vă cheamă la trezire, la viaţă nouă. Nu-l faceți să scuipe cu scârbă asupra voastră. Treziţi-vă căci oricât de des ar fi fost întrebuințat, acest cuvânt işi are azi realitatea lui. Treziţi-ră, reacționați într'un fel, deoarece, noi, aceştia ce ne-am închinat viața ridicării voastre, vrem să știm dacă avem pentru cine lupta.
Si acum, dacă într'adevăr sunteţi laşi, urâţi-ne pentru cuvintele ce vi le-am spus, căci adevărul supără. Dar dacă sunteţi numai rătăciți si adormiţi, ridicați-vă din adormirea voastră și treceţi peste revolta noastră sinceră și titanică, uniți-vă cu ea și să pornim la lupta de purificare.
Să lovim în noi întâi, căci toţi suntem păcătoşi. Nu putem îndrepta o ţară, până nu ne vom îndrepta pe noi. Zi de zi, ceas de ceas să curăţăm cangrena depe sufletele noastre, să ne purificăm şi apoi ca nişte snopi de flăcări purificatoare să ardem putregaiul din jur, să ardem până în temelie România sperţarilor, indiferent cine s'ar prăbuşi în flacări, iar pe ruinele necinstei să ridicăm în imn de tinereţe si de avânt o cetate nouă a luminii, a cinstei și a adevărului, România pe care o visăm.
MIHAIL STELESCU
Cruciada Românismului - Anul I, nr 34 de joi, 1 august 1935
Dacă doriți să distribuiți: