Deși niciodată n'am atacat, deşi niciodată n'am căutat polemică, deși știu că in ultimul timp conducerea partidului totist (este vorba despre membrii partidului Totul pentru Țară al Mișcării Legionare, n.n.) a dat ordin ca Porunca Vremii (cotidian interbelic apropiat Mișcării Legionare, n.n.) să nu mai fie citită de membrii totişti, totuș mă văd pentru o doua oară insultat în coloanele sus menţionatei gazete.
Prima oară am trecut cu vederea doarece cu insultele nu poți polemiza. Dar de data aceasta voiu răspunde — şi ca totdeauna voiu răspunde deschis, fără ocoluri şi dacă va fi nevoie voiu continua.
Mie n'ave nimeni cu ce să-mi „astupe gura“, cum se obişnueşte a se spune şi proceda în limba aazetărească. Singurele arme ca să fiu redus la tăcere ar fi cenzura, închisoarea şi moartea. În ce priveşte moartea, în mod persistent mi-o proorocesc şi mi-o promit codreniștii. Am până în prezent un dosar voluminos pus deoparte cu diverse ameninţări
iscălite şi anonime. Acest dosar va servi poate mâine la descoperirea autorului moral, a vreunei crime comise şi neizbutite asupra mea.
Corneliu Codreanu, cavaler de Cernăianca, e bine să nu uite zicătoarea românească: „cine sapă groapa altuia, cade el în ea”. Dar să revenim la oaia noastră, la Porunca Vremii.
In articolul meu trecut, făcâud o critică a ÎNTREGEI vieţi politice interne, mi-am exprimat complecta neincredere în CONDUCEREA mişcărilor de dreapta. Ziarul „Lupta” a reprodus, după cum era şi firesc, partea privitor la dreapta, nesuflând nici un cuvânt asupra părţii în care acuzam stânga. Era şi nornal, deşi nu obiectiv şi atâta vreme cât un alt ziar — nu mă interesează nuanţa — reproduce articole sau pasagii din articole specificand ale cui sunt şi de unde sunt luate, eu n'am nimic de zis.
Porunca Vremii putea foarte bine, ca un răspuns dat „Luptei“, să reproducă partea finală a articolului meu. Dar, în definitiv, față de articolele selecte și de înaltă spiritualitate si decență ale „Poruncii Vremii”, poate că al meu era nedemn de vecinătate aşa de aleasă. De fapt nici n'am pretins aceasta. Dar nu m'așteptam ca să văd că sub pretextul că i se răspunde „Luptei“ să fiu eu atacat.
În primul rând e un articol neiscălit. Eu știam că numai logodnicii excroci își ascund numele ca să nu fie prinși in exercițul funcțiunii. Aş fi vrut să văd măcar curajul afirmării unor inexacetități şi insulte, fățiş, nu din umbră, ca lașii.
Anonimul din Porunca Vremii afirmă că eu sunt un trădător.
Al doilea, că nu aş fi fost conducător al fostei „Gărzi de Fier“.
Al treilea, că este o infamie să spui despre „Goga-Cuza, Vaida și prof. Dan Rădulescu“ că ar fi francmasoni.
Voiu răspunde pe puncte.
1) Eu aș fi un trădător!
Ascultă canalie anonimă. Nu-ţi permit, oricine ai fi tu, orice treaptă socială vei fi urcat, orice pretenție de cultură ai, să-mi insulţi un nume nepătat şi demn cu epitetul de trădător.
Nu-ţi permit în numele celor 12 ani de luptă neîncetată pe crenelurile românismului. Nu-ţi permit în numele celor trei sute şi ceva de zile de închisoare făcute la: Galaţi, Vacăreşti, Cahul, Bârlad, Teiuș, Jilava, Râmnicu-Vâlcea, Craiova şi acum câteva săptămâni în urmă iar la Văcărești.
Nu-ţi permit această insultă, canalie anonimă, în numele scurtei, dar activei mele epoci parlamentare, când glasul meu a apărat adeseori dela tribuna Camerei ideia românismului.
In nuumele zilelor de mizerie şi de muncă pe care le-am trăit pentru a evita compromisul şi a aunge curaj şi cinstit la capătul idealului meu: românismul, nu-ți permit însulta, canalie.
Nu sunt logodnic de profesie, nu sunt diplomat pensionar, nu sunt întreţinutui nici unui general, nu am mâinile pătate de sânge, n'am excrocat pe nimeni. Coloanele acestei gazete n'au sfinți de ocrotit, atac pe oricine, căci am mâinile libere şi nu sunt legat de nici o chitanţă sau obligaţie bănească.
Iată dece nu permit canaliei anonime să mă facă trădător.
Plecarea mea din Gardă nu poate fi socotită nici măcar ca o trădare. Și cavalerul de Cernăianca n'are baza morală să mă facă trădător al cauzei Gărzii de Fier.
În primul rând, dacă am lua dosarele dela Consiliul de războiu, privitoare la procesul complotului, am găsi dosare unde trădarea stă etalată pe coli întregi de hârtie și cari trădători au azi cinste şi onori la cei trădați. Se vor găsi pagini de lichelism şi de scăpări prin tangență şi totuş oamenii aceștia sunt azi consilieri intimi ai Cavalerului de Cernăianca, în timp ce dosarul meu e o frescă de cinste și de demnitate.
În acea vreme, şapte membri din familia mea gustau neplăcerile unor arestări şi închisori cu tot cortegiul cunoscut, iar eu puteam ATUNCI CÂND ALȚII AU TRĂDAT să cumpăr libertatea familiei mele, CĂCI MI S'A OFERIT, o ştie bine Cavalerul de Cernăianca şi știe de asemeni atitudinea mea, de altfel declarată public la Consiliul de războiu.
Ce mai era de trădat după aceia? Cavalerul de Cernăianca?
Mi s'a pus în sarcină că as fi vrut să-l umor pe acest cavaler de tristă amintire. Regret că această ideie nu mi-a venit niciodată și că a încolțit întâi în mintea lui Codreanu, care pe urmă, prin cățeluşii lui mi-a atribuit-o. In privinţa acestei chestiuni iată adevărul.
ACUZ PE CORNELIU CODREANI DE'A FI ÎNSCENAT CONTRA MEA AȘA ZISUL COMPLOT CONTRA LUI.
Văzându-mă revoltat de ultimile sale isprăvi şi pe punctul de a pleca scârbit, fiindu-i teamă că o mare majoritate din Gardă mă va urma, a dat ordin și s'a exceutat (ca totdeauna), ca să se monteze o întreagă poveste și să mi se atribuie vorbe şi intenții pe care niciodată nu le-am conceput.
Astfel a creiat între legionari o stare legitimă de revoltă contra mea, făcându-i să creadă că eu aş fi un ambițios care vreau prin crimă să ajung departe.
Dovezile că totul a fost o poveste sunt următoarele:
1) Am fost eliminat din Gardă cu dreptul de revenire.
Adică în clipa când voiu ajunge prin inactivitate o figură ștearsă şi uitată, voiu fi reprimit.
Să știe Cavalerul de Cernăianca că sm refuzat de mult acestă complezenţă.
2) Nu mi s'a luat gradul de comandaânt legionar şi eu stiu că trădătarii se degradează!
3) Nu mi sa luat „Crucea albă“, o distincţie de virtute şi vitejie.
4) Nu mi s'a luat săcușorul cu pământ, semnul legământului.
Am fost pur si simplu eliminat TEMPORAR.
Cum se poate ca acel care pune la cale un asasinat contra unui șef de mişcare să capete numai o astfel de pedeapsă?
Cum se face că fratele şefului mişcărei, Horia Codreanu, vine acasă la mine la un interval de 5 luni de zile după ce apăruse „Cruciada Românismului“, ca să trateze o împăcare?
Cum se face că elementele care au pregătit complotul, deoarece EU ÎN ACEL TIMP ERAM ÎNCHIS LA RÂMNICU VÂLCEA, sunt azi oamenii de casă ai Cavalerului de Cernăianca?
Eu nu cer alt răspuns dela Cadreanu şi dela gazetele lui decât atât:
A stat la Cernăianca? Şi cine e această gazdă?
Să răspundă la această întrebare. Deaceia sunt veșnic amenințat cu moartea şi discreditat ca trădător, ca să nu mai aibă crezare această întrebare sau să înceteze de-a le mai supăra urechile.
SĂ RĂSPUNDĂ OAMENII DE CURAJ CE PRETIND CA SUNT.
Iată dece sunt făcut trădător de Cavalerul de Cernăianca şi de acoliţii lui.
Dar bieţii oameni uită că ei vorbesc de funie în casa spânzuratului.
Al doilea punct. Că nu aș fi fost unul din conducătorii Gărzei de Fier.
Cred că e inutil să mai discut o atare chestiune şi mă mir că acel ce scrie nu roşeşte în fața întregei opinii publice.
Al treilea punct şi aci venim la Porunca Vremii şi la viteazul ei anonim. Masoneria d-lor „Goga-Cuza, Vaida şi Dan Rădulescu“.
Am lăsat dinadins semnele citării ca să se ştie că această înşirare de nume e a Poruncii Vremii, nu a mea.
Eu am spus: Goga-GEORGE CUZA. Vaida, Stan Ghiţescu, Dragoş Protopopescu şi Dan Rădulescu. Mai pot adăuga azi și pe Flondor dela Rădăuţi.
Deci „Porunca Vremii“, punând Cuza în loc de George Cuza, caută să creeze o confuzie, arătându-mă publicului ca un om de rea credință. Ce ruşine să se speculeze în fel și chipuri numele venerabilului profesor Cuza.
În ce priveşte George Cuza afirm: Dl. George Cuza, în timp ce era secretar general al Ligii Apărării Naţional Creştine, lua parte la şedinţele lojei masonice din Iași.
Am declarat acest lucru în parlament şi d. George Cuza mi-a răspuns afirmativ, spunând că a ajuns la gradul trei şi că nu mai este. Cine o dovedește?
Cine ştie legile masonice nu poate crede în cuvintele unui mason către un nemason.
De altfel d. Baron Flondor, unul din șefii partidului „Totul pentru ţară“ îmi afirma într'o zi că masonii nu pot pleca din masonerie, ci numai întrerup cu timpul activitatea. „Loja adoarme“, acesta e termenul. O ştia deoarece și D-SA FACE PARTE dintr'o loje adormită.
Ferească Dumnezeu de șarpele adormit la sân.
Despre dl. Goga și Stan Ghițescu chiar CUZIȘTII au dus campanie și au afirmat acestea, în afară de prezența Domniilor lor pe listele lojilor bucureștene. Au declarat că nu mai sunt? Și chiar dacă ar face-o, pot fi crezuți?
Când ai călcat icoanele în picioare și adori cultul rațiunii și al „marelui arhitect“, mai poți fi șeful unei mișcări creștine?
Ca om și ca poet și chiar ca român, îl stimez mult și-l apreciez Pe d. Octavian Goga, dar să nu se supere dacă nu-l pot admite ca sincer creștin atâta vreme cât a fost preotul dogmelor masonice.
D. Vaida-Voevod membru în loja Senei, cu firea sa entuziastă poate că n‘a luat masoneria în serios, dar mi-e teamă că l-a luat ea în serios pe Domnia Sa.
Despre d-nii Stan Ghițescu si Dragoș Protopopescu, văd că Porunca Vremii nici nu încearcă vreo desmințire, deci e ceva cert. In fine, iată doi consacrați.
Ce mi se va răspunde? Desigur o ploaie de invective, de insulte, de epitete mai mult sau mai puțin grațioase, ori poate direcția „Poruncii Vremii“ A FOST SURPRINSĂ de strecurarea acelei notițe injurioase și atunci o rugăm cavalerește să ne dea numele aceluia care a strecurat notița.
Ceeace ne-a mai surprins a fost că asupra unor afirmații făcute de noi s‘a speculat în sensul că ar fi fost făcute de alții. Nu ne place să se atribuie altora afirmațiile noastre.
În așteptarea unui răspuns, cer iertare cetitorilor că am fost nevoit să-i plictisesc cu o polemică pe care nu eu am voit-o și nici nu am căutat-o. Dar adevărul trebuia pus la punct.
MIHAIL STELESCU
Cruciada Românismului - Anul II, nr 56 de joi, 9 ianuarie 1936
Dacă doriți să distribuiți: