Avem o sumedenie de partide: Liberali, Naţional-Țărăniști, Georgişti, Naţional-Creștini, Social-Democraţi, Totul pentru Țară (Gardişti), Iunianişti, Valahişti, Argentoianiști, etc. etc. Ce au făcut sau ce fac aceştia pentru nevoile ţăranului, muncitorului, funcţionarului, intelectualului? Unii au guvernat şi au furat, iar acum vin ca fecioarele să ceară din nou puterea, alţii spun că vor ferici ţara, dar n'au ajuns încă la putere şi se fură unii pe alţii, ucid oamenii ca'n codru, se vând cui dă mai mult. Iar conducătorii acestor partide sânt unii laşi fără curaj, alţii proşti şi îngâmfaţi, alţii bătrâni si în mintea copiilor, alţii străini de neam (Zelinschi-Launer -zis Codreanu), alţii francmasoni.
Pot aceşti oameni salva o țară din greul în care se găsește? Nu.
Iată dece, dând la o parte şi pe toţi idolii mincinoşi, am pornit o Cruciadă de ridicare a Românismului, o luptă de unire a tot ce este român şi luptător în țara aceasta.
„Cruciada Românismului“ nu este o mişcare izvorâtă la masa unui club politic. Ea e ceva superior, e o dorinţă de mai bine, pentru toţi și peste toate.
Trebuie să pornim o luptă românească.
N'avem nevoie de sfaturi străine în necazurile noastre interne.
N'avem nevoie să ne uităm la tânărul hitlerist, ca să'nvățăm cum se ridică o țară. Nici să luăm exemplu dela tânărul fascist ca să devenim viteji. Nici în Rusia ca să ştim cum să ajutăm pe muncitori şi nici în Franţa ca să fim civilizaţi.
Noi trebuie să rămânera răscolitorii durerilor acestui pământ românesc. Legaţi de acest pămâni, rămânem să-l îmbunătăţim cu forța braţelor noastre si a fraţilor noștri, fără ajutor străin.
Noi nu sântem nici de dreapta, nici de stânga, nici de centrul democratic și burghez. NOI SÂNTEM ROMÂNI ȘI LUPTĂTORI PENTRU ROMÂNISM, fără tinichea de coadă.
Am văzut dărâmându-se țări mari în frământări politice sterile şi risipind şiroaie de sânge pentru „bolşevism“, „hitlerism“, „dreapta“, „stânga“.
Dece să facem la fel?
Credeţi oare că dacă ne vom îmbrăca aşa ca fasciștii, ca bolşevicii sau ca hitleriştii, o să'ndreptăm lucrurile?
Să lăsăm pe cei ce nu pot gândi cu creerul lor, pe cei ce nu simt direct nevoile acestui neam să privească aiurea.
Noi vom privi bordeele românesti, nevoile româneşti, realitatea românească şi vom scoate programul de lucru şi de de redresare a ţării.
„Cruciada Românismului“ este o mişcare socială, politică şi spirituală, bazată pe principiul creştin.
„Cruciada Românismului“ îşi propune să lupte prin toate mijloacele legale și posibile pentru triumful unităţii spirituale şi sufleteşti a tuturor românilor și pentru înălțarea Românismului la accepțiunea universală.
„Cruciada Românismului“ înţelege a se ridica în contra tuturor doctrinelor de import. Având în vedere nevoile izvorâte din glia, uzina și oraşele României, va căuta să trezească în tineretul român scânteia de geniu creator, care să aducă soluţii autohtone tuturor problemelor sociale, morale, politice şi spirituale.
„Cruciada Românismului“ declară că va lupta cu toată energia pentru păstrarea integrală a României creată prin sacrificiul înaintaşilor ei.
„Cruciada Românismului“ înţelege să nu-şi trădeze morții. Morţii ei sunt ai întregei țări. Sunt vitejii ostaşi cari au căzut pe câmpurile de onoare pentru făurirea României Mari.
„Cruciada Românismului“ își îndreaptă azi primul ei gând către fostii combatanți valizi, care au ajuns batjocura tuturor defetiştilor şi a „dezertorilor“ din timpul războiului.
Vom lupta din răsputeri pentru ca acei în a căror onoare s'a ridicat un arc de triumf să li se ridice azi un sprijin pentru o pâine.
„Cruciada Românismului“ asigură pe orfanii războiului întregirii că sacrificiul sfânt al părinţilor lor va fi răsplătit și mâine vor avea să apere o Patrie reeunoscătoare, nu una ingrată ca acea de azi. Acea patrie va fi România Cruciată.
PROBLEMA MUNCII
„Cruciada Românismului“ nu va mai îngădui ca muncitorii să mai fie o unealtă întrebuinţată de patron, după bunul lui plac, atâta timp cât este în bună stare şi îi poate aduce un venit considerabil.
„Cruciada Românismului“ va face din muncitorul român un om stăpân pe sine, având dreptul de a munci şi unde munci. O muncă recreativă si garantată.
Să i se asigure muncitorului un salariu din care să poată trăi bine..
Ziua de 7 ore.
Să aibe dreptul la pensie pentru bătrâneţe.
De asemenea, asigurarea vieţii în caz de invaliditate. Dar nu în felul asigurărilor sociale de azi, simple paleative birocratice şi ineficace.
Să i se ofere muncitorului în loc de cârciumă, o recreaţie intelectuală sportivă, etc, demnă de el.
Dar să i se ceară în acela și timp să fie un om de caracter creator în munca lui și cu dragoste de pământul din care se hrăneşte.
Deosebirea de clasă nu trebue să existe, căci muncitorii vor trebui să fie toţi membrii componenți ai naţiei. Muncitori manuali, intelectuali, toţi românii vor trebui să aibe o meserie, să-şi câștige existenţa prin muncă, nu prin şperţ, prin hoții sau intervenţii.
Fiecare va trebui să aibe o ocupaţie, fie de salariat, de negustor, de meseria, de plugar, de scriitor, etc.
Munca va trebui să devină o a doua religie a Românului.
PROBLEMA ECONOMICĂ A SATULUI
„Cruciada Românismului“ pune bază pe micul pumn de case care se numește sat și de unde pleacă întreaga viaţă a satului românesc.
1. „Cruciada Românismului“ va da plugarului pământ deajuns ca să poată trăi.
2. Va ajuta satul cu maşini agricole ca să lucreze pământul în obşte (cooperative de muncă).
3 Se vor face magazii cu rezerve pentru vreme de secetă şi de foamete.
4. Se vor face în sate mici farmacii şi dispensare, biblioteci, şi se vor îndruma oamenii cum să-și lucreze pământul.
5. Se vor scădea birurile la nivelul venitului, ca ele să fie plătite din câştig, nu ca azi, din capital. Iar în caz de pagubă, nu se va mai lua pielea după om, ci va fi scutit de bir.
„Cruciada Românismului“ înţelege să aplice o economie naţională condusă sau cel puţin controlată de către stat căruia i se incumbă următoarele datorii:
1. Stabilirea unui echilibru permanent între producţie si consumaţie pentru a se preveni acele crize de subconsumaţie sau supraproducţie. Supraproducția care a turburat atât de general fundamentul economiei moderne.
2. Valorificarea bogățiilor naţionale, adică ridicarea standardului de viaţă economică și socială, transformând piatra în șosele, lemnul în construcţii, metalele şi minereurile din adâncul pământului în unelte ale civilizaţiei.
3. Creearea de debuşee muncii naţionale, înțelegând prin aceasta mărirea puterii de consumaţie a ţării, adică întărirea economică a individului consumator, căruia îi vom schimba timpul pierdut în timp muncit, iar timpul muncit în avuții şi satisfacţii de ordin intelectual.
4. Nivelarea veniturilor din diferite ramuri de activitate și din diferitele categorii de muncă.
Prin nivelarea veniturilor din diferite categorii de activitate, înțelegem în primul rând ridicarea venitului agricol la nivelarea venitului industrial.
Acest deziderat se poate înfăptui pe deoparte acţionând asupra funcţiei agricole, adică mărind randamentul producţiei, îmbunătăţind calitatea şi asigurându-i o dreaptă valorificare, iar pe de altă parte lărgind sfera de activitate a plugarului. Plugarul de mâine va avea pământul suficient pe care să-l lucreze, iar timpul liber îşi va întrebuința fie în industria casnică, fie în mica industrie sătească, care va avea misiunea să sudeze activitatea rurală.
Tot industriei îi revine sarcina de a forma debuşee de muncă pentru muncitorii, care astă supra-aglomerează agricultura.
Prin nivelarea veniturilor din diferite categorii de muncă înţelegem suprimarea tuturor acelor enorme diferențieri de venituri individuale, cari constituesc tot paradoxul vieţii sociale de astăzi.
Veniturile colosale de care se bucură astăzi atâţia privilgeiaţi nu sunt numai o revoltătoare nedreptate, dar constitue o permanentă ameninţare pentru echilibrul social.
Toate aceste puncte sunt născute din credinţa ce o avem în solidaritatea tuturor păturilor muncitoreşti cari alcătuese Naţia. Şi deaceea, ca mijloc de realizare, „Cruciada Românismului“ îşi îndreaptă în primul rând privirile către cooperație, acea instituţie de armonie socială şi progres, pe care politicianismul de azi a compromis-o.
„Cruciada Românismului“ îşi ia sarcina să facă din cooperaţie instituția de redresare a economiei româneşti.
„Cruciada Românismului“ se ridică în contra drepturilor, fără datorii. Ea întelege o conducere unitară, lipsită de aparatul demoratic, haotic şi dezechilibrat.
MIHAIL STELESCU
Cruciada Românismului - Anul II, nr 84 de joi, 6 august 1936
Dacă doriți să distribuiți: