Vă scriu în calitatea mea oficială de student, calitate care-mi dă dreptul să vă solicit şi care vă impune să dați soluţionare şi răspuns grabnic celor ce urmează:
Peste ordinul dat de şeful d-tale politic există o conştiinţă a îndeplinirii datoriei cu care sunteți onorat şi dela înălțimea căreia trebue — orice conştiinţă curată o reclamă — să vă spuneți cuvânt clar.
Am participat la congres, la Craiova. Am văzut ce s'a petrecut acolo şi m'am îngrozit.
Nu știu, cei ce n'au fost martori şi sunt înșelați de cei ce mint. Nu ştiți poate nici dv, dirijor de arii făcute de alții, reprezentate în „Teatrul... Naţional“.
Succesul, aşa sângeros cum a fost, trebue să-l afle toti.
Și acest „succes“ mă preocupă azi pe mine.
Si nu mă interesează nimic din aranjarea lui. Nu mă interesează că s'a mers numai cu legitimaţii verzi obtinute cu suspectă bună voință dela ministerul de interne. Nu mă interesează că au fost sau nu atâția nestudenți — oratori, auditori poliție etc. — şi că a fost întocmită o listă neagră a participantilor negardişti pe care eu sau alții am figurat. Un singur lucru stărue în amintirea mea si se revoltă contra felului dv. de a fi, de a înțelege lucrurile.
Da, d-le Tr. Cotigă. Vă aduceti perfect aminte de un congres din 1932 al federatiei studenţilor olteni, la care ați fost chemat (era preşedinte d. Braşoveanu) și la care v'ați spus cuvântul.
Nu modific câtusi de puțin adevărul. Ati fost atunci învinuit pentru că păreați a impune, sau a cere pentru anume atitudine naționalistă, studențimea. Și atunci, din spațiul unei loje v'ați declanşat conştiinţa şi ați spus: niciodată nu am obligat şi niciodată nu voiu obliga studențimea să fie numai legionară sau numai cu A. C. Cuza.
Studențimea să fie naționalistă. Ați mai spus că suneți legionar dar, înainte de toate, conştiinţa vă obligă să respectati postul dv., ca preşedinte al TUTUROR studentilor din Centrul Studențesc Bucureşti, în care calitate nu puteaţi oprima pe nici un student.
Din vorbele de eri, ce-ați făcut azi?
Ați organizat o poliție cu cauciucuri şi muşchiulatură care a vânat până la teroare orice student din L.A.N.C., independent. etc. I-a căutat în patrulări pe străzi, luându-i cu forța în trăsuri, în care urlau pentru a ascunde tipetele oprimatului, ca fără vină să fie târâți în beciurile şi W-closetele prefecturii unde au fost jucați cu picioarele și loviți până la sânge. Totul organizat oficial pentru o anume ordine...
E vreun neadevăr? Dar iată:
Studentul Grigorescu, secretarul general al Societății Studentilor în Medicină, — chemat oficial deci — și venit din comuna lui de baştină a fost macerat fără să fi zis vreun cuvânt. Spun ei altceva? Să-şi dea cuvântul de onoare, dacă îl mai au; să jure în fața Arhanghelului pe care îl pângăresc.
Dar studentul Grigorescu e secretarul g-ral al Soc. Studenților Medicinisti. A fost lovit, vă întinde certificatul medicului legist:
Serviciul Medico Legal
Tribunalul Dolj
No. 204
1935 Aprilie 19
Domnule prim-procuror,
La adresa dată No. 10474 din 19 Aprilie 1935, am onoarea a vă comunica că examinând pe studentul Grigorescu Gr. dinCraiova, str. Domnul Tudor, de 29 ani, constat că prezintă următoarele semne de violenţă:
1) Ambele pleoape ale ochiului drept sunt intens contuzionate, învineţite şi umflate.
2) Albul ochiului drept este înroşit, inflitrat de sânge în porțiunea externă.
3) În regiunea retroauriculară dreaptă (înapoia urechii drepte) o urmă de vânătae.
4) In regiunea șoldului drept, o contuziune de mărimea unui pod de palmă.
Pacientul acuză dureri abdominale interne fără să se constate un semn de violenţă. Aceste leziuni sunt rezultatul unei loviri cu corpuri dure, cum ar fi pumnul şi piciorul,
Ele pot data de 24 ore şi are nevoie de 10-12 zile de îngrijiri medicale cu 3-4 zile incapacitate de muncă.
Medic legist (ss) Spânişteanu
Și nu ştim măcar dacă Societatea Stud. Medicinişti care a răspuns întotdeauna când i-au fost loviți membrii, va lăsa fără răspuns lovirea banditească a alesului lor. Ni-i teamă iar că d. Milcoveanu — acuzat eri de ațâția adversari — tolerează prea mult o atitudine.
Mai vreti. d-le Tr. Cotigă nume? Vi le dăm: Au fost striviți atâți, învinuiți atâția...
De viata noastră, studenți creştini, mai răspunde cineva, d-le Traian Cotigă? Trebui să umblăm toti cu revolverele înbuzunar? Dar toti indivizii aceştia nu li-i teamă că vom fi răsbunati până în marginile nelegiuirii lor? Şi dv. pentru că întâmplător sunteți legionar, nu ridicati cuvânt de împotrivire? Dv., cel care acum trei ani răspundeați că nu vă lasă conştiinţa să oprimați studenţii...
Nu credem în Codreanu — ce are aface. Dv. nu sunteti președintele studentilor legionari; sunteți preşedintele tuturor studenților.
Am impresia că tolerați într'adins toate astea.
Vă ştiu toti că sunteți unul dintre cei „suspecti“ pentru căpitan & Co. V'am observat cum căutați să intrați în grațiile acestuia. V'am văzul la 10 Decembrie pe scările palatului Cantacuzino, implorând cu mâna sbătută disperat, urletele si osanalele studențimii întru îmbunarea şefului care, la plecare, nu v'a întins nici măcar mâna.
Și azi — tot pentru acesta suntem schingiuiți?
Nu, d-le Traian Cotigă. Pentru hatârul lui Corneliu Zelea Codreanu au fost morți destui. Ajunge sângele vărsat... Dacă dv. vreti să-i slujiți mai'nainte şi mascat să continuati uciderea noastră, spuneți-o răspicat și tare. Lepădati-vă de cele ce-ati zis eri, lepădaţi-vă de cel ce-aţi fost eri. Nu fiți laş şi nu ezitati o clipă măcar. Puneți în mâinilelegionarilor pari si revolverele să ne omoare, pândindu-ne douăzeci contra unul (sistem Craiova). Nu vă fie nici teamă, veţi fi absolvit de creştinismul colorat al preoților. echipieri ai morții... Veţi binemerita astfel de binecuvântarea căpitanului vostru şi de blestemul sângelui nostru.
Alegeţi: conștiință sau interes. Răspundeti da sau nu. Fără înconjur. Fără frică de gloanțele „studentului“ Virgil Rădulescu şi creştinului preot umil rob al lui Hristos, Grigore Cristescu. Răspunsul și tăcerea vă explică sau vă acuză.
De nu, slujiți mai departe înmormântării noastre. Dar răspundeți tare să afle studențimea, să-şi apere trupul ei neînsetat şi neîndestulat de palalul Cantacuzino. Iar noi, câți vom scăpa, vom şti să lovim şi să răsbunăm nu 30 masacrând pe unul, ci 1 contra 30, isbind însă cum trebuie, acolo unde trebuie. Aceasta să se ştie.
La Craiova a curs sânge studențesc. Studentii cu fost bătuți cu pretexte imaginare pentru că nu se închinau lui Codreanu.
Au sângerat studenții la Craiova. Nu-i nimica. Ne lovesc fariseii şi neputincioşii României interesului ce i-a sfărimat în conştiinta lor.
La Craiova. d-le Traian Cotigă, n'a fost ordine. A fost doar teroare, trei zile şi trei nopți. Toţi au fost obligați să cânte cum ați vrut. Dar sângele vărsat cu ce-l stergem? Dar trupurile bătute cu ce le oblojim? Şi conştiința Preşedintelui U.N.S.C.R. ce răspunde?
Sau Traian Cotigă nu aude și nici nu vede. Şi ce-a spus, eri a uitat azi.
Nu aude Traian Cotigă? S'audă şi să vadă studențimea amăgită.
PAUL BRĂDIŞTEANU
Cruciada Românismului - Anul I, nr 23 de joi, 16 mai 1935
*UNSCR - Uniunea Națională a Studenților Creștini din România
Dacă doriți să distribuiți: