Cuvintele şi argumentările noastre de până acum au fost profetice! Nicicând crima, anarhia şi politica bunului plac n'au fost în firea Românului. Poporul român, impestrițat etniceşte din cauza împrejurărilor istorice, a fost falsificat în manifestările lui de indivizi cari n'au avut nimic comun cu aspirațiile și felul lui de-a fi.
E drept că suntem poporul cel mai înapoiat din Europa. Analfabetismul, lipsa de educație civică şi inconștiența națională, sunţ în floare la noi. Vina o poartă numai conducătorii politici, cari au arendăşit această țară, în loc s'o chivernisească și s'o prospere.
Mentalitatea guvernanţilor din România a fost și este de exploatatori. În loc să se producă un fenomen de socializare a avuției naționale, printr'o politică economică desrobită de gândul îmbuibărilor personale, am avut parte de-o acaparare a vieții sociale şi economice la cheremul câtorva şmecheri fără constiință.
Politica românească, dela întemeiere până azi, poartă caracteristicile unei odioase şi veritabile exploatări politico-economice. Guvernanții şi-au dat seama de nivelul cultural al poporului, de desolidarizarea și desinteresarea lui în ceeace priveşte răspunderea şi atunci, în chip conștient, au beneficiat de realitățile sociale. Începând cu şcoala şi biserica, sfârșind cu viața culturală şi economică, peste tot primează exploatarea. Guvernanții s'au străduit, şi-au reușit, să creeze un țăran ignorant, bigot, lesne încrezător, supus şi niciodată capabil de revoltă. Şcoa1a, biserica şi oficialitatea pledează pentru alte idealuri decât cele pentru care au fost creiate. Dintr'o politică de administrare şi evoluție a unui neam, am ajuns la căpătuiala infrigurată a partidelor la cârmă.
S'au terfelit doctrine, au pierit oameni cinstiți, s'au năruit aşezăminte de cultură, de economie şi au expiat chiar idei. Au rămas să supraviețuiască lichelele. Stârpiturile vieții noastre sociale, care ori de câte ori au nimerit în gardul lui Eremia, au început să urle că de vină sunt principiile, poporul şi... Dumnezeu.
Astăzi, chiar răbdăm jugul și călcâiul dictatorial al unor nepricepuți. Deşi guvernele, într'o țară democrată și constituțională, sunt exprimarea voinții poporului, — la noi sunt exponentele forţei armate, a cenzurii și ale culiselor... Voința poporului este siluită, gâtuită; ideile falsificate şi cu substrat beneficiar; iar orice încercare de redresare cinstită, asasinată cu complicitatea oligarhiei dela cârmă.
Sunt „trădători“ de neam şi „comunişti“ toți cei cari cer o pâine şi o viață mai bună, consolidată, pentru cei obidiţi; iar „apostoli“ şi „speranțe ale neamului“ niște exemplare ca d. Goga care în ziua când Românimea îşi comemora douăzeci de ani dela răsboi, d-sa era în audienţă la... Hitler!
Elocvent şi adevărat e proverbul: „Banul cumpără până şi sufletul omului“...
Dar zorile desrobirii încep să mijească. Ici şi colo, țăranii şi muncitorii îşi dau de pe ochi mirajul dictaturilor de dreapta sau de stânga... Cu sufletul în pumni şi cu suferința pe masă, în loc de pâine, această imensă calicime își sudează nevoliele, făcând front împotriva anarhiei şi a exploatării.
Iată o scrisoare emoţionantă a unui învățător dinir'o comună din jud. Vlaşca:
„Nu fac nici un fel de politică, nu's înregimentat în nici o organizaţie, fiindcă politica românească este lipsită de sinceritate, de scrupule, fără consecvență între programe și aplicări, fără pic de dragoste pentru popor.
...La noi în sat este un popă „gardist“ care sucește inima și mintea tineretului. Am început lupta pentru distrugerea anarhismului din sat. Popa are 28 de ani şi este atât de fanatizat de către „căpitan“, încât s'a cam ţicnit. Se duce cu pantaloni albi la biserică pe sub rasă şi poartă pe sub haine, la cingătoare, pumnal. Urlă toată ziua şi noaptea cântece gardiste, face propagandă, pune pe pereţii casei afişe verzi, (pe care noaptea, țăranii aruncă... cu baligă)! Dar popa nu se lasă.
În urma asasinări odioase a lui Mihail Stelescu, am reuşit să scot din „Gardă“, definitiv, cinci membri marcanţi: Marin T. Viţelaru, Ion M. Zavera, Petre Ilie, Nicolae Băban. Le-am arătat cine este „căpitanul“ (Zilinski-Brauner), ce vrea, metodele criminale. Au mers la primărie şi au depus declarații notarului şi primarului, că nu vor mai face „gardism“ şi că au fost ademeniți de popă. Casierul organizaţiei „gardiste" s'a retras şi el. Îl chiamă Ion V. Bragadireanu. El a predat şefului de post broşurile, cărțuliile, cântecele, statutele, un şapirograf, poze, manifeste, etc.
Lupta contra anarhiei o duc pe față! Voi aduna lumea la şcoală şi-i voi vorbi de pericolul comunist şi cel gardist“...
(N. R.— Originalul acestei scrisori se află la redacție la dispoziţia curioşilor).
*
Faptele sunt autentice. Comuna care a fost teatrul acestei revoluții spirituale se numește Pietrile din jud. Vlașca. Omenia a biruit anarhia.
Şi peste tot, în lungul şi latul țării, reacțiunea începe să-şi arate binefacerile. Poporul, înșelat şi jecmănit, începe să-şi apere singur pielea. Și nu va fi departe ziua când își va revendica un drept la muncă, la o viață liberă, fără „căpitani“ şi „inculeți” cari să-l înfometeze şi să-l asvârle în stradă, în gura răsboiului civil.
Muncitori şi țărani desrobiţi-vă! Românismul nu trebue să însemne nici teroare, nici luptă între frați, nici reîntoarcerea individului la viața primelor începuturi preistorice. Românismul este şcoala energiei româneşti şi religia socială a desrobirii tuturor păturilor obidite. Nu e rasist, pentrucă pe privilegii nu se poate clădi soarta unui popor; iubeşte pe om şi luptă pentru normalizarea, valorificarea şi universalizarea sufletului românesc.
Dar despre Românism, înțeles şi aplicat ca o politică socială desrobitoare şi catechism al unei noi spiritualități, vom vorbi mai pe larg în numărul viitor. Până atunci, luptaţi împotriva anarhiei şi puneți-o la zid ca şi țăranii conştienţi din jud. Vlaşca.
Alexandru Talex
Cruciada Românismului - Anul II, nr 86 din 23 august 1936
Dacă doriți să distribuiți: